Taxa judiciara de timbru - ajutor public judiciar

O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, intrata in vigoare la data de  29 iunie 2013, prevede ca va fi scutita de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei cai de atac, ordinare si extraordinare, impotriva hotararii judecatoresti prin care a fost solutionata o actiune sau cerere scutita, potrivit legii, de taxa judiciara de timbru.

In cazul cererilor care trebuie timbrate si avand in vedere ca prin modificarile aduse au crescut taxele si s-a hotarat si timbrarea unor cereri care inainte nu trebuiau timbrate, se acorda, in continuare, ajutor public judiciar pentru acestea.

Persoanele fizice, dar si cele juridice pot beneficia, conform legii, de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, daca indeplinesc anumite conditii.
Facilitatile la plata se vor acorda in conditiile O.U.G nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila. Potrivit prevederilor legale, vor beneficia de ajutor de la stat persoanele al caror venit mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii de acordare, se situeaza sub nivelul de 300 lei. In acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaza in intregime de catre stat, se precizeaza in O.U.G. nr. 51/2008, cum a fost modificata prin Legea nr. 251/2011.

Acelasi document stabileste ca, daca venitul mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avanseaza de catre stat in proportie de 50%.

Informații privind cererea de chemare în judecată

Din 15.02.2013, data intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă (NCPC), hotărârile judecătorești nu vor mai fi investite cu formulă executorie de judecătorie:

Art. 665, alin.7 din noul Cod de Procedură Civilă: În partea finală a încheierii de încuviițare a executării silite va fi adăugată formula executorie [...]

Art. 5 din Legea 76/2012: Dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost investite cu formulă executorie.

Art. 194 NCPC - Cuprinsul cererii de chemare în judecată

a). numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. Cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi al pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant;

b). numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător (adresa electronică, nr. telefon, fax etc.);

Actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat

Legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, iar nu in sensul neaplicarii.

Adagiu latin ce exprima regula de interpretare logica a legii civile conform careia orice norma juridica trebuie astfel interpretata incat sa se identifice posibilitatea aplicarii ei, iar nu sa se motiveze imposibilitatea aplicarii ei.

Astfel, in Codul civil 2011, art 1268 – interpretarea clauzelor indoielnice – la al. 3 se dispune:
Clauzele se interpretează in sensul in care pot produce efecte, iar nu in acela îi care nu ar putea produce niciunul.

In vechiul cod civil, art. 978 C. civ. prevedea ca, atunci cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, nu in acela ce n-ar putea produce vreunul.

Codul civil roman consacra aceasta regula de interpretare numai pentru a fi aplicata conventiilor, dar pentru identitate de ratiune doctrina juridica a extins-o si cu privire la interpretarea legii civile.

De lege lata, aceasta regula de interpretare fundamenteaza principiul aplicarii imediate a legii civile noi.

Ajutor public judiciar - model de cerere

Conform Art. 6 din O.U.G. nr. 51/2008 ajutorul public judiciar in materie civila se poate acorda in urmatoarele forme:

a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;

b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;

c) plata onorariului executorului judecătoresc;

d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Astfel, in cerere, la motivele “in fapt” pentru care se solicita ajutorul judiciar se va nota forma raportata la cazul in discutie: plata onorariu, scutiri, reduceri etc, conform art. 6 scris mai sus.

Model de cerere pentru acordarea ajutorului public judiciar

Asistenta juridica gratuita in materie civila

Cuprinsul articolului:

• Dispozitiile legale care reglementeaza asistenta judiciara gratuita:
• Ce inseamna asistenta judiciara gratuita
• Cine beneficiază de asistenta judiciara gratuita si in ce conditii
• Ce se intelege prin venituri nete
• Ce se intelege prin membru de familie
• Procedura cererii de asistenta judiciara gratuita

Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, in conditiile Ordonantei de Urgenta nr. 51/2008, privind acordarea ajutorului public judiciar ]n materie civila, orice persoana fizica, in situatia in care nu poate face fata cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice in vederea apararii unui drept sau interes legitim in justitie, fara a pune in pericol intretinerea sa ori a familiei sale.

Ajutorul public judiciar s-a dorit o facilitate pentru accesul liber la justitie si al celor cu posibilitati financiare reduse.

Cerere de amanare a judecatii pentru imposibilitatea prezentarii la proces

Cuprinsul articolului

• Aspecte teoretice
• Model de cerere

In cursul judecarii procesului civil, oricare dintre parti are dreptul sa solicite acordarea unui (nou) termen, in masura in care nu se poate prezenta si nu isi poate formula apararile in instanta, conform cu aplicarea principiilor contradictorialitatii si al dreptului la aparare. Asadar, dreptul partilor de a cere amanarea pe motivul imposibilitatii prezentarii la proces are ca temei legal principiile fundamentale ale dreptului procesual civil: contradictorialitatea si dreptul la aparare, consacrate prin dispozitiile art. 14 si, respectiv, art. 13 cod procedura civila nou.

Pentru ca instanta sa se poata pronunta asupra cererii de amanare, actiunea sau calea de atac exercitata trebuie să fie timbrata conform legii - in caz contrar, instanta se va pronunta pe exceptia netimbrarii, care primeaza in solutionarea cauzei. Numai in masura in care se demonstreaza ca, la data primirii citatiei prin care partea este instiintata de obligativitatea platii taxei de timbru, partea era in imposibilitate de se conforma acestei obligatii legale, de pilda fiind internata in spital, s-ar justifica incuviintarea unui termen pentru imposibilitate de prezentare, chiar daca cererea nu este legal timbrata.

Cerere de amanare a judecatii pentru lipsa de aparare

Amanarea judecatii pentru angajare avocat

Cuprinsul articolului:

• Aspecte teoretice
• Model cerere

Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual civil este cel al dreptului la aparare (art. 13 din noul cod de procedura civila): ambele parti (reclamantul, paratul) trebuie sa aiba posibilitatea de a lua cunostinta de actele dosarului, de a propune probe in aparare, de a pune in discutie pretentiile partii adverse si de a apela la serviciile unui aparator calificat (avocat, consilier juridic).

Partile au posibilitatea, in virtutea dispozitiilor art. 222 cod procedura civila nou (156 cod proc. civ. vechi), sa solicite un singur termen pentru lipsa de aparare, insa solicitarea adresata instantei trebuie sa fie temeinic motivata. Instanta nu este obligata sa acorde in orice imprejurare un nou termen de judecata, acordarea acestuia fiind o simpla facultate acordata de lege. Instanta este indreptatita sa refuze admiterea cererii atunci cand considera ca se urmareste doar tergiversarea judecatii.

Oricare dintre parti poate solicita un termen pentru lipsa de aparare.

Cererea se depune la instanta la care se desfasoara procesul.

Recompensa pentru restituirea catre proprietar a bunului gasit

Recompensa la care este obligat proprietarul catre gasitor este o noutate in legislatia romaneasca si sunt prezentate doua ipoteze: in functie de natura bunului mobil pierdut si in functie de existenta unei oferte publice de recompensa din partea proprietarului de drept (art. 945 alin. 2 si alin. 3)

Codul civil din anul 2011, Cartea a III-a, Titlul VIII - Posesia, Capitolul III - Efectele posesiei, Sectiunea 4 - Ocupatiunea,

Art. 945 - Restituirea bunului gasit catre proprietar

(1) Bunul sau pretul obtinut din valorificarea lui se va remite proprietarului, daca acesta il pretinde, sub sanctiunea decaderii, in termenul prevazut la art. 942 alin. (2) teza a II-a, insa nu mai inainte de a se achita cheltuielile legate de pastrarea bunului.

(2) De asemenea, in cazul bunurilor cu valoare comerciala, proprietarul este obligat sa plateasca gasitorului o recompensa reprezentand a zecea parte din pret sau din valoarea actuala a bunului. Obligatia de plata a recompensei nu exista in cazul prevazut la art. 943, daca gasitorul este persoana care detine spatiul ori un reprezentant sau un angajat al acesteia.

Buna-credinta si noul cod civil

Art. 14 - Buna-credinta (codul civil in vigoare din 1 Octombrie 2011)

(1) Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa isi exercite drepturile si sa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.

(2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.

Observatii:

Dispozitiile din al. 2, art. 14 instituie o prezumtie relativa a bunei-credinte, ceea ce inseamna ca aceasta prezumtie poate fi rasturnata prin proba contrara.

Prezumtia constituie, in esenta sa, o deplasare a obiectului probei: neputand dovedi direct un anumit fapt necunoscut, generator de drepturi si obligatii, vom dovedi existenta unui alt fapt, vecin si conex cu cel generator de drepturi si apoi, pe calea rationamentului deductiv, vom deduce existenta faptului generator de drepturi, imposibil sau greu de dovedit. (dr.Ovidiu Ungureanu, Manual de drept civil, ed. Omnia Uni, Brasov, 1997).

Model cerere de ordonanta presedintiala

  Domnule Presedinte,

Subsemnatul .............................., domiciliat in (1) ..............., str. ................. nr. ....., bloc ......, scara ......, etaj ......, apart. ......., sector/judet ....................,

reprezentat prin avocat ........................, cu sediul profesional in ........, str. ................. nr. ....., bloc ....., scara ....., etaj ......, apart. ......., sector/judet .......................,  in conformitate cu dispozitiile art. 581 Cod proceduara civila, pe cale de

ORDONANTA PRESEDINTIALA

chem   in   judecata   si   personal   la   interogatoriu   pe   paratul ......................,  domiciliat   in ......................, str. ................ nr. ........, bloc ........, scara ......., etaj ......, apart. ......., sector/judet ............................., pentru ca prin hotararea ce veti pronunta sa dispuneti (2)...........................................  

Va solicit, de asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa obligati paratul la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE PREZENTEI CERERI SUNT (3)

Rudenia

Rudenia reprezinta legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.

Codul civil, art. 405 (si urmatoarele)

(1) Rudenia fireasca este legatura bazata pe descendenţa unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.

(2) Rudenia civila este legatura rezultata din adopţia încheiata în condiţiile prevazute de lege.

Gradul de rudenie

Este instrumentul juridic prin intermediul caruia se masoara distanta între rude și se stabileşte în mod diferit în functie de linia de rudenie.

Formele rudeniei

Rudenia fireasca este legatura de sânge  şi, prin reglementarea legala, legatura dintre doua sau mai multe persoane care coboara unele din altele, precum tatal, fiul, nepotul de fiu, sau care fara a descinde unele din altele au un autor comun, precum fratii între ei sau verii primari. Punctul comun în ambele cazuri îl reprezinta faptul naşterii.

Contractul de renta viagera

Contractul de renta viagera e reglementat prin art. 2.242 si urmatoarele din codul civil in vigoare din Octombrie 2011.

Renta viagera este un contract prin care o persoana, numita credirentier, instraineaza, cu titlu gratuit sau oneros, un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane, numita debirentier, care se obliga sa plateasca periodic o renta de bani credirentierului pana la decesul acestuia.

Se poate referi la un bun mobil, imobil, o obligaţie de orice fel.

Debirentierul (persoana care beneficiaza de contractul de renta viagera) se obliga sa plateasca periodic o renta in bani credirentierului pana la decesul acestuia sau unei terte persoane desemnate de credirentier, caz in care acest contract imbraca forma unei stipulatii in favoarea altuia.
Contractul de renta viagera se poate incheia si pentru o alta persoana nu neaparat intre partile care au incheiat contractul. Exemplu: A incheie cu B un contract de renta viagera, prin care in schimbul apartamentului, pe care A il instraineaza in favoarea lui B, B se obliga sa plateasca lui C o suma de bani, periodic, pana la deces.

Divort prin acord, fara partaj, cand sunt copii minori

Model cerere divort – prin acordul partilor, cand din casatorie au rezultat copii care la data divortului sunt minori.

DOMNULE PRESEDINTE,

    Subsemnatii … si … ambii cu domiciliul in ........ str. .......... nr. ...., ap. ..., sector ..., in contradictoriu cu PRIMARIA sectorului/orasului (dupa caz)... – AUTORITATEA TUTELARA, formulam prezenta:

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

pentru ca prin hotararea ce o veti pronunta sa dispuneti:

- desfacerea casatoriei inregistrata in Registrul de Stare Civila al Primariei sectorului / orasului..... la nr. ......., prin acordul nostru al partilor.

- revenirea sotiei la numele purtat anterior casatoriei si anume .......... 

- exercitarea autoritatii parintesti - de catre mama - asupra minorilor......, nascut/a la data de....... si...... nascut/a la data de.............;

- sa luati act ca noi partile am convenit stabilirea domiciliului minorilor la domiciliul actual al mamei, la adresa din......

- obligarea mea, in calitate de tata la plata catre cei doi minori a sumei de… lei, reprezentand pensie de intretinere si contributia mea la cresterea, educarea, invatatura si pregatire profesionala a  minorilor.  

Ordonanta presedintiala

Sediul materiei:

Art. 581 – 582 codul de procedura civila

de pe site-ul unei instante...

Este o acţiune civilă des folosită pentru rezolvarea urgentă a unei situaţii legate de păstrarea unui drept care, prin întârziere, s-ar putea pierde sau s-ar produce o pagubă.

Partea care solicită ordonanţa preşedinţială trebuie să facă o cerere de chemare în judecată în care să arate şi să motiveze următoarele:

Clasificarea contractelor

Noul Cod civil cuprinde o oarecare reglementare privind clasificarea contractelor: Sectiunea a 2-a, Titlul II, Cartea a V-a - "Despre obligatii”

Criteriile de clasificare  si categoriile de contracte rezulta din dispozitiile art. 1171-1177.

Prin noul cod civil se introduce notiunea de contract-cadru (art 1176)

Dupa modul in care se echivaleaza prestatia unei parti

Cu titlu oneros - contractul prin care partea care procură celeilalte părţi un anumit folos, urmăreşte, în schimb, să obţină un alt folos patrimonial mai mult sau mai puţin echivalent.

Exemple: de vânzare-cumpărare, de locaţiune, de arendare, de tranzacţie, de rentă viageră (poate fi şi cu titlu gratuit, dar ar fi o liberalitate, nu ar mai avea caracter aleatoriu), de întreţinere (poate fi şi gratuit), de asigurare, de consignaţie, de comision, de transport, de antrepriză; sechestrul (poate fi şi gratuit - dacă părţile au convenit; sechestrul judiciar e variantă a depozitului), contractul de depozit poate fi şi oneros (în principiu e gratuit), contractul de mandat poate fi şi oneros (în principiu e gratuit), contractul de împrumut de consumaţie - mutuum - poate fi şi oneros (în principiu, e gratuit).

Contracte civile definite in codul civil roman in vigoare din 1 Octombrie 2011

1. Contractul de vanzare-cumparare

Contractul de vanzare-cumparare este acel contract prin care o persoana – numita vanzator – transfera un drept altei persoane – numita cumparator - in schimbul obligatiei acesteia din urma sa achite un pret in bani.

Contractul de vanzare este reglementat in codul civil, in Titlul IX – diferite contracte speciale, art 1650 si urmatoarele.

2. Contractul de schimb

Schimbul este contractul prin care fiecare dintre parti, denumite copermutanti, transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita un bun pentru a dobandi un altul.

Reglementat in art 1763 si urmatoarele, codul civil in vigoare din 1 Octombrie 2011.

Circuitul cererii de chemare in judecata - inclusiv cai de atac, ordonanta presedintiala, conflicte de munca si cum se repartizeaza dosarul

Un fel de rezumat al modului in care se ajunge la o hotarare judecatoreasca...

Am copiat de pe site-ul unei instante...

1. CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Cererea de chemare în judecată se depune la registratura instanţei şi trebuie să cuprindă:

- datele personale şi de identificare ale părţilor: nume, prenume, domiciliu sau reşedinţă, iar pentru persoanele juridice, numărul de înmatriculare la Registrul Comerţului, codul fiscal şi contul bancar.

- ce drept solicită reclamantul să îi fie recunoscut de către pârât

- valoarea, atunci când pretenţiile formulate în cerere au o valoare în bani

- prezentarea pe scurt a faptelor

- textul de lege pe care reclamantul îşi întemeiază cererea (această precizare nu este obligatorie, instanţa sesizată califică acţiunea)

- dovezile pe care se sprijină cererea (înscrisuri anexate la cererea depusă, solicitarea probei cu martori, expertiza, după caz).

- semnătura celui care a formulat cererea.

Pentru a fi primită, cererea trebuie să fie depusă în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă. Se poate depune personal sau prin mandatar, dar şi prin poştă, în plic.

Excepţie: cererile de divorţ depuse personal de reclamant le primeşte numai preşedintele instanţei sau judecătorul de serviciu, in anumite zile din săptămână prestabilite la nivelul fiecărei instanţe