Cum alegi avocatul?

Atunci cand ai o problema juridica e indicat sa apelezi la ajutor specializat. Chiar si scrierea unei adrese catre o institutie publica va fi mai bine redactata de un specialist decat de cineva fara experienta. Avocatul redacteaza cererea scurt si la obiect, fiind eliminate chestiunile care au numai o legatura tangentiala cu speta, si astfel cel care va citi va intelege mai usor fara a se pierde in amanunte. In chestiuni mai complicate, deci, prezenta avocatului aproape ca se impune. Nu e suficient sa stii ca dreptatea e de partea ta, trebuie s-o si dovedesti si trebuie sa stii care sunt probele utile si de unde le ei, trebuie sa indeplinesti anumite termene de procedura, trebuie sa stii cand si cum sa vorbesti intr-o sala de judecata pentru a nu pierde timpul tuturor celor prezenti acolo, trebuie sa stii ce sa ceri si cand sa ceri, ce sa prezinti si cand sa prezinti..

Calitatea de avocat

Calitatea de avocat o pot avea doar persoanele inscrise in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România (art. 1 al. 2) din legea nr. 51/1995, republicata).  Se impune necesitatea de a verifica avocatul ales in Tabloul avocatilor - persoana care nu apare acolo si care se da drept avocat ar trebui reclamata, dar daca nu reclamati macar nu apelati la serviciile acesteia.

Avocatul are libertatea de a-si alege clientii in functie de principiile si covingerile sale. Avocatul poate refuza o cauza in situatia in care aceasta nu pare a avea o rezolvare intr-un timp rezonabil, daca implica o serie de complicatii pe care clientul nu le banuieste, daca are multe dosare simultan s.a..

Criterii in alegerea avocatului.

Sinceritate si seriozitate. Sinceritatea nu e o calitate care se poate observa imediat dar consultarea cu mai multi avocati (cand e posibila), cu onorariu rezonabil (onorariu mult mai mic decat in caz de reprezentare, asistare) pot ajuta clientul sa isi faca o idee despre sinceritatea avocatului pe care vrea sa il angajeze. Avocatul este sfatuitorul si el nu isi poate permite sa spuna numai ceea ce ar vrea clientul sa auda dar trebuie sa foloseasca un limbaj pe care clientul sa il inteleaga si trebuie sa raspunda la toate intrebarile pe care acesta i le adreseaza. Avocatul serios si sincer nu-si indeamna clientul la proces decat daca acesta e singura cale de rezolvare a problemei. Avocatul este aparator al intereselor clientului, mediator si psiholog. Un avocat bun stie sa-si apropie clientii pentru ca se implica, e atent si nu-si considera clientul ca fiind un oarecare bun de jumulit.

Avocatul care isi incurajeaza clientul din primul moment dar nu prea e atent la ceea ce ii spune acesta sau nu pune intrebari punctuale ar fi de preferat sa fie evitat. Evitat ar trebui sa fie si avocatul mereu grabit, care-si intalneste clientul numai pe treptele instantelor, la o cafea sau cine stie pe unde. Un avocat serios este acela care isi invita clientii la cabinet sau se deplaseaza la sediul firmei clientului. Un avocat serios nu isi racoleaza clientii de pe holurile instantelor sau de prin alte parti.

Alegeti un avocat care sa fie imbracat decent - desi acesta nu este un criteriu tocmai obiectiv, dar felul in care arata un om spune destul de multe despre el. Trebuie avut in vedere si modul in care avocatul se comporta cu clientul; daca e arogant sau prea familiar evitati-l; un avocat cu prestanta e oficial dar politicos, implicat fara a fi familiar.

Un avocat serios da dovada de rabdare - isi asculta clientul si nu da o solutie de la prima intalnire, sansele de castig e putin probabil sa fie evaluate de la prima vedere; e necesara o analiza atenta a documentelor, o sedinta de informare pentru a afla toate informatiile relevante, inclusiv unele care s-au dovedit necesare dupa prima intalnire si dupa studierea documentelor - studierea documentelor, sedinta de informare (consultanta) ar putea fi taxate in plus, separat de onorariu.

Profesionalismul se dovedeste imediat: dupa prima discutie, daca e dispus sa preia cauza, avocatul va spune onorariul pe care il pretinde si cam tot ce ar fi probabil a urma sa fie de platit in timpul colaborarii. Avocatul este obligat sa incheie un contract de asistenta juridica si sa elibereze chitanta pentru toate sumele achitate conform contractului. Pentru cei care doresc sa recupereze onorariile achitate, avocatul este obligat sa depuna chitantele in original la dosarul cauzei si sa solicite  instantei de judecata obligarea adversarului clientului la plata acestora, in cazul in care clientul va avea castig de cauza.

Nu e suficient ca avocatul sa fie celebru; daca nu are o buna reputatie (e cunoscut ca avand afaceri controversate sau are reputatia de a nu se prezenta la timp si de a-si trata clientii cu indiferenta) mai bine il evitati. Primul lucru pe care il aveti de facut e sa cautati in tabloul avocatilor, unde sunt si datele de contact.

Avocatul ar trebui sa aiba specializarea necesara cauzei care i se prezinta. Aceasta nu inseamna ca avocatul nu s-ar descurca in caz contrar si nu ii este interzis. Dar, de exemplu, un avocat care are cele mai multe cauze in materia dreptului civil s-ar descurca, probabil, ceva mai greu in cazul unei spete cu arestati. Chiar daca un avocat are notorietate si e specialist intr-un domeniu e de preferat unul specializat in domeniul cauzei clientului, chiar daca nu este la fel de cunoscut.

Cea mai buna cale de a gasi un avocat potrivit e recomandarea - fie de la cunoscuti care au fost multumiti, fie de prin mass-media, fie in functie de eventuale lucrari sau articole publicate. Orientativ, se poate cauta pe net numele unui avocat, pentru a citi articole scrise de el sau despre el etc.

Pregatirea, experienta, performantele profesionale nu sunt factori determinanti cand trebuie ales intre avocati care isi exercita profesia in cabinete individuale si cei care o exercita in cadrul unei societati profesionale (firma de avocatura) deoarece există avocati buni in ambele forme de exercitare a profesiei. E de presupus ca cei de la firme ar fi mai indicati pentru ca e posibil ca o speta sa implice cunostintele mai multor specialisti in diferite ramuri de drept dar e de la sine inteles ca si onorariul va fi mai mare. In cazul alegerii firmei e de preferat intelegerea de la bun inceput daca avocatul care sta la discutii va fi cel care va prelua cauza sau o va preda unui alt asociat.

Calificarea mai mare a avocatului creste sansa de reusita dar nu o garanteaza. Un avocat celebru nu e garantul reusitei dar cu unul bine pregatit in domeniul cauzei date pot fi ceva mai multe sanse.

Varsta si sexul. Ideea ca un avocat e prea tanar pentru a avea vreo sansa e gresita si la fel de gresita este si aceea ca un avocat varstnic e plictisit si se gandeste numai la pensionare. E adevarat, un avocat care are cel putin varsta de 30 de ani se presupune ca are ceva experienta, ca are si cursuri de pregatire la activ, are seriozitatea necesara profesiei.

Ca e femeie sau ca e barbat conteaza mai putin, desi se presupune ca femeile sunt mai empatice iar barbatii mai detasati. Alegerea pe criteriide sex depinde si de potentialul client dar si de natura cauzei, uneori. Poate ca in cazurile de divort ar fi recomandabil ca alegerea sa se faca in functie de sexul celui care angajeaza avocatul: femeia sa angajeze femeie si barbatul un avocat barbat - o parere subiectiva, ar zice multi dar s-ar putea sa fie una fireasca pentru ca inainte de a fi avocat acesta e om si devine un confident.

Onorariile

Un avocat bun stie sa-si aprecieze corect onorariul si asta nu se traduce ca bani mai putini inseamna ieftin si prost. Unele barouri au publicat liste cu onorarii minimale, orientative, pentru ca primul lucru la care se gandeste un potential client este suma de bani pe care va trebui sa o plateasca. Dar aceste bareme nu trebuie considerate obligatorii pentru avocati, fiind orientative.

Onorariile se stabilesc in functie de complexitatea spetei, in primul rand. Intinderea unei cauze este determinanta pentru stabilirea onorariului, atat ca dificultate, timp, dar si in privinta costurilor si volumului de munca. Nicio speta nu seamana cu cealalta, chiar daca gura targului zice ca da, pentru ca pot exista componente care le diferentiaza ca grad de complexitate, dificultate, necesar de documente etc.. Si e greu de stiut din momentul semnarii contractului daca o speta complexa se va intinde pe un an sau mai multi.

Pe langa onorariu ar putea fi necesare si alte cheltuieli si de aceea trebuie discutat pe indelete pentru a se specifica si aceste sume in contractul de asistenta / reprezentare; de exemplu, deplasarea in alta localitate, deplasarea pe la diferite institutii s.a..

Pentru a putea trai si a-si achita toate darile catre Uniune, stat etc., un avocat care practica onorarii prea mici ar trebui sa angajeze multe cauze, ceea ce inseamna ca se va concentra greu spre deloc la acestea si daca ar face-o n-ar mai avea timp nici sa respire, plus ca e probabil ca doua cauze sa fie programate, la un moment dat, in aceasi zi la doua instante diferite - cea ce ar conduce la neprezentarea avocatului la una dintre cauze, in detrimentul clientului. Un onorariu mic poate insemna si neimplicarea totala a avocatului in cauza.

Unii considera onorariile stabilite pe rate orare ca fiind cea mai echitabila forma de colaborare.

Majoritatea avocatilor nu se imbogatesc profesand avocatura. Din onorariul pe care il plateste clientul avocatul are multe de platit, catre stat si catre baroul din care face parte. De exemplu, pentru anul 2014, cota obligatorie lunara de contributie la fondul de asigurari sociale si pensii al avocatilor a fost intre 250 si 1250 de lei (pentru avocatii definitivi, stagiarii avand de achitat ceva mai putin), in functie de venitul brut lunar; 16 % este impozitul pe venit; contributia la Uniunea Nationala 12 lei, la baroul local 60 lei (ca exemple, calculat cu aproximatie lunar, pentru ca se plateste anual); 5,5 % din brut contributia la sanatate; cheltuieli cu logistica (chirie, utilitati, consumabile, transport etc.) si colaboratorii; asigurarea anuala de malpraxis, care este de 6000 de euro pentru avocatii definitivi si 3000 de euro pentru stagiari etc. Apoi, are si el familie, copii la scoala, utilitatile de acasa si alte cheltuieli cu locuinta; trebuie sa se hraneasca si sa-si cumpere haine si nu numai.

Pe scurt: cei mai multi avocati care au cabinete individuale nu se imbogatesc; poate cei de la “casele de avocatura” sau cei putini care au onorarii ce pornesc de la 3000 de euro in sus - dar nu despre acestia scriu aici.

Unele sfaturi

Nu ascundeti nimic avocatului, chiar daca aveti impresia ca e ceva care v-ar dezavantaja - sinceritatea clientului cantareste mult pentru succesul (sau insuccesul) demersurilor. Rolul avocatului nu e sa judece clientul si faptele acestuia, ci sa ii ofere cea mai buna solutie in problema, cea mai buna consultanta. Detaliile sunt foarte importante si, cel mai adesea, fac diferenta intre succes si insucces.

Nu cautati si nu va asteptati la dreptate absoluta in instanta, ci la castig de cauza. Dreptatea o are cel care are cele mai multe argumente juridice in sustinerea cauzei (probe, martori etc.), adica poate castiga cauza.

Nu colaborati cu un avocat pe care nu puteti sa-l contactati (alegeti altul cat mai repede daca situatia se repeta prea des) dar nici nu-l bombardati cu apeluri telefonice, e-mail-uri, vizite etc. Un avocat care se respecta si isi respecta clientul il va informa prompt si la fel de prompt ii va raspunde la intrebari.

Nu va imaginati ca avocatul angajat de dv va vinde partii adverse doar pentru ca saluta avocatul adversarului dv sau pentru ca ii vedeti impreuna pe holuri sau la o cafea. Avocatii sunt colegi si e posibil ca in alte cauze sa fie de aceeasi parte, aparand interesele comune ale altor persoane.

Avocatii care ezita incheierea contractului de asistenta / reprezentare ar trebui evitati.

E adevarat ca nu stim azi ca maine ne trebuie un avocat iar atunci cand suntem presati de timp alegem “la noroc”. Avem sansa sa fim multumiti dar daca nu, exista posibilitatea de a renunta la contract - nu va fi recuperat integral - in toate cazurile - onorariul platit dar diminuam eventuale pagube..

Atunci cand va angajati intr-un proces ar fi bine sa stiti pana unde vreti sa mergeti pentru ca poate fi posibil ca toate cheltuielile pe care le faceti cu aceasta ocazie sa fie net mai mari decat in eventualitatea castigarii cauzei.

Avocatul va depune toate eforturile pentru apararea intereselor clientului dar si instanta si avocatul celeilalte parti au un rol important intr-un proces, judecatorii avand ultimul cuvant.

Prezenţa avocatului in procesul penal

Procesul penal e definit ca fiind activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele competente, cu participarea partilor si a altor persoane, in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Conf. art. 2 al. 2) din Legea 51/1995 (republicata) privind profesia de avocat, acesta promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului iar conf. al. 3) avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.

Avocatul, conform art 29 c.p.p., este participant in procesul penal, avand un rol determinat (chiar determinant) in cursul procesului penal, inclusiv incepand cu faza urmaririi penale, care este prima faza a procesului penal.

Conf. art 10 al. 2) avocatul are dreptul sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii (ca si partile si subiectii procesuali principali) iar organele judiciare au obligatia sa asigure exercitarea deplina si efectiva a dreptului la aparare de catre parti si subiectii procesuali principali in tot cursul procesului penal (art. 10 c.p.p. al. 5).

Avocatul are dreptul de a consulta dosarul cauzei (art. 94. c.p.p.) in orice stadiu procesual. Art. 94 al.1) c.p.p.: pe tot parcursul procesului penal avocatul partilor ai al subiectilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului; acest drept nu poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv. Art. 94 al. 2) c.p.p.: consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informatii din dosar, precum si de a obtine fotocopii pe cheltuiala clientului. Art. 94. al. 3) : in cursul urmaririi penale procurorul stabileste data si durata consultarii intr-un termen rezonabil; acest drept poate fi delegat organului de cercetare penala. Art. 94 al. 4): in cursul urmaririi penale, procurorul poate restrictiona motivat consultarea dosarului, daca prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfasurari a urmaririi penale. Dupa punerea in miscare a actiunii penale, restrictionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile. Art. 94 al. 5): in cursul urmaririi penale, avocatul are obligatia de a pastra confidentialitatea sau secretul datelor si actelor de care a luat cunostinta cu ocazia consultarii dosarului. Art. 94 al. 6): in toate cazurile, avocatului nu ii poate fi restrictionat dreptul de a consulta declaratiile partii sau ale subiectului procesual principal pe care il asista ori il reprezinta. Art. 94 al. 7): in vederea pregatirii apararii, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunostinta de intreg materialul dosarului de urmarire penala in procedurile desfasurate in faţa judecatorului de drepturi si libertati privind masurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participa. Art. 94 al. 8): dispozitiile acestui articol se aplica in mod corespunzator cu privire la dreptul partilor si al subiectilor procesuali principali de a consulta dosarul.

Conf. dispozitiilor art. 109 al. 2) suspectul sau inculpatul are dreptul sa se consulte cu avocatul atat inainte cat si in cursul audierii, iar organul judiciar, cand considera necesar, poate permite acestuia sa utilizeze insemnari si notite proprii.

Atunci cand avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala se face mentiune despre aceasta si despre eventuale obiectiuni formulate iar actul este semnat si de avocat, conf. art. 92 al. 6) c.p.p. Conf. art. 95 al. 1) c.p.p. avocatul are dreptul de a formula plangere potrivit art. 336-339.

In cursul urmaririi penale avocatul persoanei vatamate, al partii civile sau al partii responsabile civilmente poate solicita (ca si avocatul suspectului sau inculpatului) sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal (art. 92 al. 2) c.p.p.). Are dreptul sa participe la audierea oricarei persoane de catre judecatorul de drepturi si libertati, sa formuleze plangeri, cereri si memorii (art. 92 al. 4) c.p.p.). Conf. art. 93 - asistenta juridica a persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente - al. 1) sunt aplicabile dispozitiile art. 89 al. 1) c.p.p..

In art. 204 c.p.p. - calea de atac impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul urmaririi penale - la al. 8) se dispune ca obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de un avocat, ales sau numit din oficiu. In cazul retinerii, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de a comunica direct cu acesta, in conditii care sa asigure confidentialitatea (art. 209 al. 9) c.p.p.).

In toate cazurile, in procedura camerei preliminare, pentru solutionarea cailor de atac suspectul sau inculpatul va fi obligatoriu asistat de un avocat, ales sau numit din oficiu (art. 205 al. 8 c.p.p.). La fel, conf. art. 214 al. 3 c.p.p., in cazul luarii masurii controlului judiciar de catre judecatorul de camera preliminara sau de instanta de judecata, prezenta avocatului inculpatului (si participarea procurorului) sunt obligatorii. In procedura de camera preliminara ziua si ora stabilite pentru judecata propunerii de luare a masurii arestarii preventive sunt aduse la cunostinta avocatului inculpatului, caruia, la cerere, i se pune la dispozitie dosarul cauzei pentru studiu. Inculpatul aflat in stare de libertate este citat pentru termenul fixat (art. 238 al. 1) c.p.p.), avandu-se in vedere di dispozitiile art. 225 al. 20 si al. 3) c.p.p..

Solutionarea cererii de revocare a masurilor preventive si de inlocuire a masurii preventive cu o alta masura preventiva se face dupa ascultarea inculpatului asistat de un avocat ales sau numit din oficiu; cand inculpatul, desi legal citat, nu se prezinta sau cand, din cauza starii de sanatate, din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus trebuie sa fie rezent un avocat ales sau numit din oficiu si acestuia i se va da cuvantul pentru a pune concluzii (art. 242 al.8) c.p.p.).

Art. 246 al. 4) c.p.p. - procedura de aplicare si de ridicare a masurii obligarii provizorii la tratament medical. Cand suspectul sau inculpatul e prezent solutionarea propunerii se face dupa audierea acestuia in prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu, iar in lipsa suspectului sau inculpatului in prezenta avocatului care are dreptul sa puna concluzii.

Art. 248 al 4) c.p.p. - procedura de aplicare a masurii de internare medicala provizorie. Solutionarea propunerii se face numai dupa audierea suspectului sau inculpatului, daca starea sa de sanatate o permite, in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. Cand suspectul sau inculpatul se afla deja internat intr-o unitate de asistenta medicala si deplasarea sa nu este posibila, judecatorul de drepturi si libertati procedeaza la audierea acestuia, in prezenta avocatului, in locul unde se afla.

Camera preliminara, art. 344 al. 3) c.p.p. - masurile premergatoare. In cazurile prevazute de art. 90, judecatorul de camera preliminara ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu si stabileste, in functie de complexitatea si particularitatile cauzei, termenul in care acesta poate formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuării actelor de catre organele de urmarire penala, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

In faza de judecata partile, persoana vatamata, reprezentantii acestora, avocatii si expertii desemnati in cauza au dreptul de a lua cunostinta de actele si continutul dosarului.

Art. 353 al. 1) c.p.p. - citarea la judecata. Judecata poate avea loc numai daca persoana vatamata si partile sunt legal citate si procedura este indeplinita. Inculpatul, partea civila, partea responsabilă civilmente şi, după caz, reprezentanţii legali ai acestora se citează din oficiu de către instanţă. Instanţa poate dispune citarea altor subiecţi procesuali atunci când prezenţa acestora este necesară pentru soluţionarea cauzei. Înfăţişarea persoanei vătămate sau a părţii în instanţă, în persoană sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătura cu persoana reprezentată, acoperă orice nelegalitate survenită în procedura de citare

Art. 356 c.p.p. - asigurarea apararii. (1) Persoana vatamata, inculpatul, celelalte parti si avocatii acestora au dreptul sa ia cunostinta de actele dosarului in tot cursul judecatii.

(2) Cand persoana vatamata sau una dintre parti se afla in stare de detinere, presedintele completului ia masuri ca aceasta sa isi poata exercita dreptul prevazut la al. 1) si sa poata lua contact cu avocatul sau.

(3) In cursul judecatii, persoana vatamata si partile au dreptul la un singur termen pentru angajarea unui avocat si pentru pregatirea apararii.

(4) In situatia in care persoana vatamata sau una dintre parti nu mai beneficiaza de asistenta juridica acordata de avocatul sau ales, instanta poate acorda un alt termen pentru angajarea unui alt avocat si pregatirea apararii.

(5) In situatiile prevazute la al. 1)-4), acordarea inlesnirilor necesare pregatirii apararii efective trebuie sa fie conforma respectarii termenului rezonabil al procesului penal.

Art. 480 al. 2) c.p.p. - conditiile de incheiere a acordului de recunoastere a vinovatiei. La incheierea acestui acord asistenta juridica este obligatorie.

Art. 484 al. 2) c.p.p. - procedura in faţa instantei la recunoasterea vinovatiei. Instanta se pronunta asupra acordului de recunoastere a vinovatiei prin sentinta, in urma unei proceduri necontradictorii, in sedinta publica, dupa ascultarea procurorului, a inculpatului si avocatului acestuia, precum si a partii civile, daca este prezenta.

Fiind considerata o activitate procesuala complexa, apararea impune ca la eforturile persoanei ce lupta pentru apararea drepturilor si intereselor sale sa se alature si participarea unui aparator, care poate fi o persoana aleasa sau numita in procesul penal in scopul de a ajuta partile sa-si apere interesele ocrotite de lege. Pentru ca avocatul sa devina aparator este necesar sa fie ales de parte sau sa fie desemnat din oficiu conform dispozitiilor Legii 51/1995 republicata si a dispozitiilor din Statutul profesiei de avocat.

Conf. art 29 al. 1) din L.51/1995, avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.

Asistenţa juridica (aparare tehnica) inseamna sprijinul pe care aparatorii (avocati) il dau partilor in cadrul procesului penal prin lamuririle, sfaturile si interventiilor lor ca specialisti in domeniul dreptului.

Nota: articolul nu epuizeaza subiectul.

Vezi si: Drepturile avocatului; Indatoririle avocatului; Cum alegi avocatul?;

Drepturile si indatoririle avocatilor in raporturile cu clientii

Din codul deontologic:

3.1. Initierea si incetarea relatiilor cu clientul

3.1.1. Avocatul nu actioneaza decât atunci când este împuternicit de clientul sau, exceptând cazul în care el a primit o însarcinare în acest sens din partea unui alt avocat care îl reprezinta pe client sau din partea unei instante competente.

Avocatul trebuie sa se straduiasca, în mod rezonabil, sa cunoasca identitatea, competenta si posibilitatile persoanei sau ale autoritatii prin intermediul careia a fost împuternicit, atunci când circumstante specifice releva ca aceasta identitate, aceasta competenta sau aceste posibilitati sunt îndoielnice.

3.1.2. Avocatul îsi sfatuieste si îsi apara clientul cu promptitudine, în mod constiincios si cu diligenta. El îsi asuma personal raspunderea pentru misiunea care i-a fost încredintata. Avocatul îsi informeaza clientul cu privire la evolutia cauzei care i-a fost încredintata.

3.1.3. Avocatul nu accepta sa-i fie încredintata o cauza atunci când stie sau când ar trebui sa stie ca el nu are competenta necesara pentru a se ocupa de aceasta cauza, exceptând cazul în care coopereaza cu un avocat care are competenta necesara.

Avocatul nu poate accepta o cauza atunci când, datorita altor obligatii, se afla în imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine.

3.1.4. Avocatul care îsi exercita dreptul de a nu se mai ocupa de o cauza trebuie sa se asigure ca respectivul client poate gasi, în timp util, un alt confrate care sa-i ofere asistenta juridica, pentru a se evita prejudicierea clientului.

Raporturile dintre avocati

• Confraternitatea si respectul reciproc
• Concurenta profesionala

Confraternitatea si respectul reciproc 

Art. 173

(1) Relatiile dintre avocati sunt bazate pe incredere si respect reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii reputatiei profesiei

(2) Avocatul nu poate comunica autoritatilor jurisdictionale acte, note sau alte documente fara ca acestea sa nu fi fost comunicate avocatului partii adverse, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel

(3) Avocatul nu poate sa divulge sau sa supuna instantelor o propunere de solutionare a cauzei facuta de partea adversa sau de catre avocatul acesteia fara o autorizare expresa din partea avocatului partii adverse

(4) Avocatul nu trebuie in niciun moment sa prezinte cu buna stiinta o informatie falsa ori sa induca in eroare. 

Art. 174

(1) Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui tert un onorariu, un comision ori vreo alta compensatie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui client sau ca a trimis un client la un avocat

(2) Avocatul nu poate varsa nimanui un onorariu, un comision si nici vreo alta compensatie in contrapartida pentru ca i-a fost procurat un caz

(3) Nu intra sub incidenta alin. (1) si (2) cazurile in care in raporturile de conlucrare profesionala se practica onorarii retrocedate pentru incredintarea partiala sau totala a unei cauze. 

Indatoririle avocatului

Din Statutul profesiei

Art. 227

(1) Exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt principii esentiale ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale acesteia

(2) Avocatul este obligat sa respecte aceste principii in activitatea sa profesionala, precum si in viata privata. 

Art. 228

(1) Sediul profesional si celelalte spatii in care avocatul isi desfasoara activitatea profesionala trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional

(2) Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip, in orice forma si pe orice suport, furnizate avocatului de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in legatura cu care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice documente redactate de avocat care contin sau se fundamenteaza pe informatiile ori datele furnizate de client in scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de client

(3) In scopul asigurarii secretului profesional, avocatul pastreaza lucrarile numai la sediul profesional sau in spatiile avizate in acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat si in locuinta avocatului

Drepturile avocatului

Din Statutul profesiei de avocat

Art. 220

(1) Avocatul inscris in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul sa exercite activitatile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic si regulamentului baroului din care face parte

(2) Persoana primita in profesia de avocat nu poate exercita profesia decat dupa emiterea deciziei de primire in barou si inscrierea in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei. 

Art. 221

(1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut. Contractul prevede in mod expres obiectul si limitele mandatului primit, precum si onorariul stabilit

(2) In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului. 

Formele si modalitatile de exercitare a profesiei de avocat

Din Statutul profesiei de avocat

Formele de exercitare a profesiei de avocat

Art. 180

(1) Avocatul poate exercita profesia in una dintre urmatoarele forme: 

a) cabinet individual; 

b) cabinet asociat; 

c) societate civila profesionala; 

d) societate profesionala cu raspundere limitata

(2) In cadrul formelor de exercitare prevazute la alin. (1) isi pot exercita profesia si avocati colaboratori, in baza unui contract de colaborare, sau avocati salarizati, in baza unui contract de salarizare in interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii si ale prezentului statut. 

Art. 181

(1) Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati. Fiecare cabinet isi pastreaza individualitatea in raport cu clientii

(2) Avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare

(3) Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o denumire specifica ce cuprinde numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma „cabinete de avocat grupate” (exemplu: „ION ION, ION POPA - Cabinete de avocat grupate” sau „I. ION, I. POPA - Cabinete de avocat grupate”)

(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocati se incheie in forma scrisa, conform anexei nr. XI. 

(In Statut este analizata fiecare forma in parte).

Activitatea profesionala a avocatului:

• Consultatii si cereri cu caracter juridic 
• Asistarea si reprezentarea clientilor 
• Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare 
• Activitati fiduciare 
• Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate 

Continutul activitatii: Consultatii si cereri cu caracter juridic; Asistarea si reprezentarea clientilor; Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare; Activitati fiduciare; Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate.

Art. 89 statut – Cosnultatii si cereri cu caracter juridic precum: redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata; elaborarea de opinii legale; elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea; elaborarea proiectelor de acte normative; participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, in conditiile legii; orice alte consultatii in domeniul juridic. Cf art. 90: Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau in interesul clientului cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia. Cf. art. 91: avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor. 

Art. 93 din statutul profesiei - Activitati fiduciare in numele si pe seama clientului. Activitatile fiduciare pot consta in: primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu; plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate; administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate. 

Avocati: incompatibilitati si interdictii

Incompatibilitati, in codul deontologic:

2.5. Incompatibilitati

2.5.1. Pentru a-i permite avocatului sa-si exercite functiile cu independenta necesara si de o maniera corespunzatoare îndatoririi sale de a participa la administrarea justitiei, exercitarea anumitor profesii sau a anumitor functii este incompatibila cu profesia de avocat.

2.5.2. Avocatul care asigura reprezentarea sau apararea unui client în fata justitiei sau în fata autoritatilor publice ale unui Stat-membru gazda va respecta normele de incompatibilitate aplicabile avocatilor din respectivul Stat-membru.

2.5.3. Avocatul stabilit într-un Stat-membru gazda si care doreste sa se angajeze acolo în mod direct într-o activitate comerciala sau într-o alta activitate diferita de profesia sa de avocat, este obligat sa respecte normele de incompatibilitate, asa cum sunt ele aplicate avocatilor din respectivul Stat-membru.

Incompatibilitati, in statut:

Primirea in profesia de avocat

Din statut

Art. 14

(1) Primirea in profesia de avocat se realizeaza numai in baza promovarii examenului organizat de catre U.N.B.R. la nivel national

(2) Cu titlu de exceptie, in conditiile legii, pot accede in profesie, fara sustinerea examenului, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, dupa caz, care au fost eliberati din motive neimputabile, precum si, in aceleasi conditii, judecatorii de la instantele internationale. 

Art. 15

(1) Cererea formulata de persoana care doreste sa fie primita in profesie se adreseaza decanului baroului unde solicitantul intentioneaza sa exercite profesia. Cererea se depune sau, dupa caz, se comunica in doua exemplare si va cuprinde: 

a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului; 

b) locul si data nasterii; 

c) elementele actului de identitate si organul emitent; 

Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat

Principii generale

Din codul deontologic: independenta; increderea si integritatea morala; secretul profesional; respectarea deontologiei altor barouri.

2.1. Independenta

2.1.1. Multitudinea îndatoririlor care îi revin avocatului impune din partea acestuia o independenta absoluta, libera de orice presiune, îndeosebi de cea derivata din propriile sale interese sau datorata influentelor din afara. Aceasta independenta este, de asemenea, necesara atât pentru încrederea în justitie, cât si pentru încrederea în impartialitatea judecatorului. Prin urmare, avocatul trebuie sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze la a nu neglija etica sa profesionala din dorinta de a fi pe plac clientilor sai, judecatorului sau tertilor.

2.1.2. Aceasta independenta este necesara atât în activitatea juridica, cât si în alte probleme de natura juridica, iar consilierea acordata de avocat clientului sau nu are nici o valoare reala atunci când ea a fost facuta doar de complezenta sau din interes personal ori sub efectul unei presiuni din afara.

2.2. Încrederea si integritatea morala

Nu pot exista relatii bazate pe încredere, atunci când cinstea, probitatea, spiritul de dreptate si sinceritatea avocatului sunt puse sub semnul îndoielii. Pentru avocat, aceste virtuti traditionale sunt obligatii profesionale.