Un monstru umblă liber - el se numeşte ură; cutreieră
pământul luând diferite forme. Ura poate fi descrisa ca o epidemie mondiala.
Aproape zilnic vedem la televizor şi citim în ziare ce se întâmplă când
animozităţile rasiale, etnice, religioase merg mână în mână cu nelegiuirea.
Vedem acte de-a dreptul inumane înfăptuite pentru simplul motiv că alţi oameni
sunt diferiţi. Ura s-a făcut simţită încă de la începuturile omeirii; are
multiple rădăcini, unele dintre acestea fiind gelozia, invidia, ignoranţa,
teama, intoleranţa. Dacă la nivel individual intoleranţa e o trăsătură
respingătoare, când cuprinde o întreagă naţiune sau rasă ea poate fi
ucigătoare. Concepţia că naţionalitatea, culoarea pielii, limba vorbită,
religia sau sexul cuiva conferă superioritate în faţa celorlalţi poate da
naştere la intoleranţă şi la xenofobie, iar când autorităţile publice ale unui
stat sunt implicate într-o asemenea discriminare drepturile şi libertăţile
omului - proclamate prin lege - sunt grav atinse. Dacă unui cetăţean obişnuit i
se mai tolerează unele excese, unui reprezentant al autorităţii publice nu e
permis să i se tolereze. [...]