16 mai 2014

Model declaraţie pentru donare de organe, ţesuturi şi celule

DECLARAŢIE

Subsemnatul / Subsemnata, ..............., domiciliat / domiciliată în localitatea ..............., ţara ..............., născut / născută la data de ............... în localitatea ..............., judeţul ..............., ţara ..............., având CNP ..............., fiul / fiica lui ............... şi al / a ..............., informat / informată şi conştient / conştientă asupra riscurilor şi beneficiului transplantului de organe, ţesuturi şi celule umane, în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare referitoare la prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane, declar că sunt de acord cu înscrierea mea ca donator voluntar post-mortem pentru următoarele organe, ţesuturi şi celule: ...............

Declar că prezenta declaraţie reprezintă voinţa mea, că asupra mea nu au fost făcute niciun fel de presiuni, că nu condiţionez acest acord de obţinerea vreunei recompense materiale pentru mine sau pentru familia mea şi că sunt de acord cu înscrierea acestei declaraţii în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule.

Sunt de acord cu investigarea mea periodică şi gratuită cu privire la starea mea de sănătate.

Potrivit legii, asupra hotărării mele pot reveni oricănd, cu condiţia ca actul scris de revenire să fie semnat şi de 2 martori.

Data ...............
Semnătura ..............

Notar,
................

Tehnoredactat la ..............., în ........ exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului notarial şi ........ exemplare s-au eliberat părţii.

30 dec. 2013

Taxa judiciara de timbru - ajutor public judiciar

O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, intrata in vigoare la data de  29 iunie 2013, prevede ca va fi scutita de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei cai de atac, ordinare si extraordinare, impotriva hotararii judecatoresti prin care a fost solutionata o actiune sau cerere scutita, potrivit legii, de taxa judiciara de timbru.

In cazul cererilor care trebuie timbrate si avand in vedere ca prin modificarile aduse au crescut taxele si s-a hotarat si timbrarea unor cereri care inainte nu trebuiau timbrate, se acorda, in continuare, ajutor public judiciar pentru acestea.

Persoanele fizice, dar si cele juridice pot beneficia, conform legii, de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, daca indeplinesc anumite conditii.
Facilitatile la plata se vor acorda in conditiile O.U.G nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila. Potrivit prevederilor legale, vor beneficia de ajutor de la stat persoanele al caror venit mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii de acordare, se situeaza sub nivelul de 300 lei. In acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaza in intregime de catre stat, se precizeaza in O.U.G. nr. 51/2008, cum a fost modificata prin Legea nr. 251/2011.
Acelasi document stabileste ca, daca venitul mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avanseaza de catre stat in proportie de 50%.

Declarații scutite de plata onorariului la notar

Ordinul Ministrului Justiției nr. 3760/C/2013 pentru completarea Normelor privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 46/C/2011, a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 777, din 12 decembrie 2013, intrând în vigoare la data publicării. Serviciul profesii juridice conexe şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.
Prin aceasta completare a dispozitiilor art. 26 s-a stabilit că declarațiile privind donarea de organe, țesuturi și celule se adaugă celor gratuite.
Sunt scutite de plata onorariilor, conform art. 26 al. 1 din Norme:
- declarațiile privind ajutorul de șomaj;
- declarațiile privind ajutorul social;
- declarațiile privind obținerea alocației de stat pentru copii;
- declarațiile privind acordarea burselor pentru elevi și studenti, pentru obținerea de rechizite școlare și pentru obținerea de locuri de cazare în cămine;
- declarațiile privind stabilirea sau valorificarea drepturilor foștilor deținuti politici, veteranilor de război și văduvelor acestora;
- declarațiile privind valorificarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- declarațiile și procurile necesare în cadrul procedurii de obținere a despăgubirilor prevăzute de O.U.G. nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.S.A., aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2008, în vederea achiziționării de autoturisme;
- declarațiile de donare de organe, țesuturi și celule.

Notă: Normele privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 46/C/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 22 februarie 2011.

Informații privind Registrul național al donatorilor de organe

În M.Of., partea I, nr. 847 din data de 14 decembrie 2012 a fost publicat Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1158/2012 privind înfiintarea Registrului național al donatorilor de organe, țesuturi și celule (R.N.D.).
Actul normativ prevede înființarea la nivelul Ministerului Sănătății a Registrului național al donatorilor de organe, țesuturi și celule, având ca scop crearea unei baze de date pentru gestionarea informațiilor în scopul realizării transplantului de organe, țesuturi și celule, cu respectarea voinței și drepturilor persoanelor care în timpul vieții consimt la donarea acestora post-mortem, în scop terapeutic.
Înscrierea în Registru a datelor de identificare a donatorilor și a declarațiilor prin care aceștia consimt la donarea post-mortem a organelor, țesuturilor și celulelor se face de notarul public. Consimțământul donatorului se dă prin act autentic notarial, inclusiv testament notarial.
Minorii, persoanele fără discernământ, interzișii judecătorești nu pot consimți la donarea post-mortem a organelor, țesuturilor și celulelor.
Fac obiectul donării prin declarație autentică următoarele organe, țesuturi și celule umane: cord, plămân, cord-pulmon, rinichi, ficat, pancreas, intestin, piele, cornee, insule Langerhans*, os, vase de sânge și celulele umane. Fiecare donator este liber să aleagă ce anume organe, celule sau țesuturi va dona (vor putea fi prelevate după deces), acestea fiind trecute în declarația pe care o va da la notar, cu scutire de plata onorariului.

29 dec. 2013

Informații privind cererea de chemare în judecată

Din 15.02.2013, data intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă (NCPC), hotărârile judecătorești nu vor mai fi investite cu formulă executorie de judecătorie:
Art. 665, alin.7 din noul Cod de Procedură Civilă: În partea finală a încheierii de încuviițare a executării silite va fi adăugată formula executorie [...]
Art. 5 din Legea 76/2012: Dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost investite cu formulă executorie.

Art. 194 NCPC - Cuprinsul cererii de chemare în judecată
a). numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. Cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi al pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant;

b). numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător (adresa electronică, nr. telefon, fax etc.);

Contract esalonare restante la plata intretinerii

Model de contract

ASOCIATIA DE  PROPRIETARI .......................
STR................................................. nr....... Bl. …….. sc…., et….
Tel : .......................... fax……………….. E-mail:………………
C.I.F.
Cont IBAN

CONTRACT DE ESALONARE

Nr ....... din data de ......... /........... /……..

I. PARTILE CONTRACTANTE
Asociatia de Proprietari ..............................., cu sediul în loc. ............, Str. .................... nr. ....,
Bl. ................., sc...., et…..., cod fiscal ......................
si
…………………………………………………  posesor al C.I. Seria ………. nr ……… 
CNP …………………………, domiciliat(a)  in loc. ..........................., str. …………………………, nr. ….… Bl. …………, sc ……..,  et ……, ap. ……., 
numit(a) in continuare debitor, au incheiat  prezentul contract.
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
Art.1. Debitorul se obliga sa plateasca restantele la intretinere si penalitătile aferente, in
valoare totala de ………….………… lei, compuse din: …………….. lei restante intretinere,
…………………lei penalizari de intarziere, ………….. lei …………………………, inregistrate in
evidentele contabile ale Asociatiei de Proprietari […] la  data de ………/……./……, in …….
(…xx….) rate lunare in suma de ……… (…………………………………….)  lei/luna.

15 aug. 2013

Sedinta de informare privind medierea – consideratii

Actualizare luna mai 2014
Sedintele de informare cu privire la mediere nu mai sunt obligatorii nici in cauzele civile si nici in cele penale.

Obligativitatea participarii la sedintele de informare privind medierea a fost declarata neconstitutionala.
Judecatorii Curtii Consitutionale au admis in data de 7 mai, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a doua articole din Legea 192∕2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.
Primul articol declarat neconstitutional: art.2 al. 1 - dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege.
Al doilea articol: art. 2 al. 1 indice 2 - instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop.

Obligativitatea prezentarii la sedinta de informare privind avantajele medierii si respingerea actiunilor de catre instanta in situatia in care nu se depune procesul verbal / certificatul care dovedeste prezenta la sedinta de informare sunt neconstitutionale.
Decizia este definitiva si general obligatorie.

Aceasta decizie nu va afecta posibilitatea instantei, cand considera necesar, de a recomanda partilor sedinta de informare si / sau de a le indruma catre soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, conform art. 227 al. 2 din noul Cod de Procedura Civila.
Pe scurt: in cauzele civile sedinta de informare cu privire la avantajele medierii nu (mai) este obligatorie.

Una dintre formele Legii nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator prevedea ca partile pot recurge la mediere in mod voluntar, inclusiv in materie penala dar a urmat Legea nr. 255 / 2013 pentru punerea in aplicare a Noului cod de procedura penala (Monitorul Oficial, nr. 515, din 14 august 2013) prin care este abrogata dispozitia care stabileste ca sedinta de informare privind medierea este obligatorie in cauze penale, dispozitia de abrogare fiind in vigoare de la 1 februarie 2014.
Pe scurt: in cauzele penale sedinta de informare cu privire la avantajele medierii nu este obligatorie.

Atentie! Sedinta de informare privind medierea este diferita de sedinta de mediere. Nici sedinta de mediere nu este obligatorie dar poate fi sugerata inclusiv de instanta de judecata, in anumite cauze, insa nu e obligatoriu ca partile sa accepte - cel putin deocamdata.
                                                                      ***
                                                              ***         ***
Incepand cu data de 1 august 2013 informarea privind medierea este obligatorie si este (relativ) gratuita.
In sedinta de informare privind medierea, mediatorul (sau alta persoana abilitata prin dispozitiile legii) explica partilor scopul, limitele si efectele medierii, precum si avantajele acestei proceduri.
Pentru dosarele aflate deja pe rolul instantelor - inainte de 1 august 2013 - procedura privind informarea asupra medierii nu este obligatorie dar partile pot opta pentru stingerea litigiului prin mediere.

Reclamantul este cel obligat sa parcurga aceasta procedura a sedintei de informare privind medierea si paratul este liber sa ii dea curs sau ba. Totusi, daca paratul este de acord, in instanta, cu sedinta de informare si ulterior nu ii da curs - refuza sa se prezinte la invitatia reclamantului - poate primi o amenda judiciara conform art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. f  din codul de procedura civila.
In plus, daca paratul, va dori sa faca o cerere reconventionala - actiune care echivaleaza cu o cerere de chemare in judecata si care ii confera paratului calitatea de reclamant - va trebui sa se prezinte la sedinta de informare privind avantajele medierii pentru ca va avea, practic, dubla calitate: de parat si de reclamant.

Informarea privind avantajele medierii poate fi facuta si de avocat, procuror, judecator, consilier juridic, notar (Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea OUG nr.4/2013) si nu doar de mediator.
Reclamantul va trimite paratului invitatia la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii. Paratul se poate prezenta - dar nu e obligat sa accepte o eventuala stingere a litigiului prin mediere - sau e liber sa nu dea curs invitatiei si sa astepte termenul pentru judecarea cauzei ininstanta.

La sedinta de informare pot fi prezenti si avocatii partilor sau numai avocatii - daca au mandat in acest sens. Se intelege faptul ca acei clienti care mandateaza avocatul sa ii reprezinte la sedinta de informare stiu exact ce doresc si isi mandateaza reprezentantul in acest sens. Exista unele pareri conform carora sedinta de informare cu privire la avantajele medierii nu isi atinge scopul daca partile isi mandateaza avocatul dar, in logica lucrurilor, consider ca astfel de pareri sunt subiective.

Reclamantul trebuie sa comunice mediatorului, in vederea trimiterii invitatiei catre cealalta parte, care este obiectul litigiului. Daca in care in termen de 15 zile paratul nu da curs invitatiei, atunci se considera informat numai reclamantul si se va emite procesul verbal necesar in instanta pentru ca cererea sa nu fie respinsa ca fiind inadmisibila.
Daca paratul da curs invitatiei - se prezinta la sedinta de informare la data si ora stabilite in invitatie - atunci se considera ca are loc informarea ambelor parti si se va emite (gratuit) certificatul de informare.
Daca dupa informarea partilor asupra avantajelor medierii acestea doresc sa demareze procedura medierii si ajung la un acord - total sau partial - cu privire la litigiu se va incheia acordul de mediere. Acordul de mediere, insa, nu este gratuit, ci se va achita onorariul mediatorului. Acest onorariu este negociabil si se va stabili impreuna cu partile. De regula, onorariul se achita de toate partile, in cote egale dar se poate conveni asupra faptului ca onorariul sa fie achitat numai de una dintre parti.

Observatii
Exista opinii conform carora procedura de informare cu privire la mediere este o procedura prealabila judecarii cauzei in instanta, conform prevederilor cuprinse in art. 193 cod procedura civila care reglementeaza procedurile prealabile. Astfel, se sustine ca instanta nu va putea - din oficiu - pune in discutia partilor neindeplinirea, de catre reclamant, procedurii privind medierea decat in cazul in care aceasta a fost invocata de parat. Adica, in cazul in care paratul nu invoca - la primul termen de judecata -  neindeplinirea procedurii de catre reclamant, instanta nu va putea aplica sanctiunea respingerii cerereii ca fiind inadmisibila.

Pe de alta parte, sunt voci care sustin ca procedura privind informarea nu este o procedura prealabila, ci o obligatie procesuala.
Conform art.31 indice 2 din Legea nr.192/2006 privind medierea: Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile în materiile prevazute de art. 60 indice 1 al.1, lit. a-f.

Consider ca exista o contradictie intre cele doua dispozitii legale: art. 193 c.p.civila si art. 31 indice 2 din Legea nr. 192/2006 deoarece sedinta de informare privind medierea este, practic, o procedura prealabila. Dispozitia privind obligarea instantei la a respinge cererea reclamantului care nu a indeplinit procedura cu privire la informarea asupra medierii ar trebui sa se regaseasca si in dispozitiile codului de procedura civila daca s- a urmarit ca exceptia inadmisibilitatii actiunii sa poata fi invocata din oficiu de instanta.
Consider ca in caz contrar discutia privind procedura despre avantajele medierii nu poate fi pusa in discutia partilor din oficiu (daca aceasta nu a fost invocata de parat).

In sustinerea ideii ca procedura privind informarea nu este o procedura prealabila nu s-au adus argumente suficient de puternice din punct de vedere juridic, ci se sustine ca aceasta procedura tine de obligatiile procesuale ale partilor si instanta e obligata sa aduca la cunostinta partilor ce obligatii au si de aceea poate pune in discutie, din oficiu, neindeplinirea procedurii. In drept, se motiveaza conform dispozitiilor din art. 129 al. 2:
Judecatorul va pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor din proces si va starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a cauzei.
Si
dispozitiile art. 131 al.1:
In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare, potrivit legii. In acest scop, el va solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 1321 alin. (2) sunt aplicabile.

Observatii:
Judecatorul poate starui mult si bine in toate fazele procesuale ca partile sa se impace dar aceasta nu inseamna ca informarea cu privire la mediere poate fi pusa in discutie din oficiu, sanctionandu-se reclamantul cu respingerea actiunii ca inadmisibila daca nu parcurge etapa de informare cu privire la mediere.
In plus, judecatorul ar putea pretinde si prezenta partilor reprezentate de avocat (sau alta persoana indreptatita) cand acele parti e posibil sa fie la mii de kilometri distanta de locul unde se desfasoara procesul. Bininteles, banuiesc ca instanta va tine cont de asemenea aspecte atunci cand ar pretinde asa ceva.

Tot ceea ce tine de obligatiile partilor - si cu privire la care instanta poate indruma partile - se afla (sau ar trebui sa se afle) in cuprinsul dispozitiilor din codul de procedura civila.

Desi nu s-au implinit 30 de zile de cand procedura privind informarea despre mediere a devenit obligatorie s-a constatat o practica neunitara a instantelor de judecata cu privire la respingerea cererilor ca fiind inadmisibile: unele instante resping cererile pur si simplu si altele admit aceste cereri urmand sa puna - sau nu - in discutia partilor procedura informarii cu privire la avantajele medierii.

Medierea, in sine, este o cale care ar putea conduce la decongestionarea instantelor de judecata dar modul in care a inteles legiuitorul sa o aplice (implementeze) este gresit deoarece mai mult se pierde timp si se impiedica accesul unor justitiabil la justitie. Plus ca sedinta de informare nu e total gratuita; e gratis in sensul ca nu se plateste onorariul mediatorului.

Constitutia Romaniei, art. 21: Accesul liber la justitie
(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

Poate ca nu se ingradeste accesul liber la justitie, dar consider ca s-a ingreunat si s-au majorat costurile si prin cheltuielile pe care trebuie sa le suporte justitiabilul cu sedinta de informare, dupa ce taxele judiciare de timbru au fost foarte mult majorate (in unele cazuri cu peste 20%).

**
In materia dreptului penal sedinta de informare cu privire la avantajele medierii va deveni obligatorie la data intrarii in vigoare a codului de procedura penala (data preconizata ca fiind februarie 2014).
Medierea in materie penala este posibila si in prezent, pentru acele infractiuni la care impacarea partilor inlatura raspunderea penala (si pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate). De asemenea, e posibila medierea si cu privire la solutionarea laturii civile a unui dosar penal (in cazurile in care partea vatamata se constituie parte in procesul penal si are anumite pretentii de despagubiri).
In cazul in care partile ar alege calea medierii procesul aflat pe rolul instantei penale se va suspenda trei luni, de la data semnarii contractului de mediere.

Vezi si: