Ordinul de protectie. Violenta in familie.

Cuprinsul articolului

• Ce se intelege prin violenta in familie
• Ce inseamna membru de familie
• Ce se poate obtine prin ordinul de protectie si durata masurilor
• Cine emite ordinul de protectie
• Cine poate cere emiterea unui ordin de protectie
• Modalitati in care pot interveni politistii
• Pedepsirea violentei conjugale
• Legaturi catre unele acte normative de interes in materie

Prin Legea nr. 25 din 2012 – de modificare si completare a Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie (republicata in luna mai 2012 ) – s-a introdus ordinul de protectie. Acest ordin este, practic, o hotarare judecatoreasca, un document eliberat de instanta la cererea persoanei interesate. Cererea se judeca in regim de urgenta, in camera de consiliu.

Ce se intelege prin violenta in familie (conform legii nr 217):

a) violenta verbala – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;

b) violenta psihologica – impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;

c) violenta fizica – vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;

d) violenta sexuala – agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal;

e) violenta economica – interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;

f) violenta sociala – impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;

g) violenta spirituala – subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

Toate acestea trebuie dovedite de partea abuzata: cu documente medicale, cu martori, cu inregistrari.

Copiii pot reclama si ei violenta in familie. Nu vor fi admisibile probe care necesita timp indelungat deoarece procedura emiterii ordinului de protectie este una de urgenta.

Ce inseamna membru de familie

In intelesul legii, membru de familie inseamna:

a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;

b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;

c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc;

d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in drept drepturile fata de persoana copilului;

e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

Ce se poate obtine prin ordinul de protectie si durata masurilor

Conform dispozitiilor din art. 23, Legea nr. 217/2003, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre masurile, obligatiile sau interdictiile indicate expres de lege. Ordinul de protectie se poate emite de instanta pentru maximum 6 luni (art. 27 din Legea nr. 217/2003 republicata in 2012) – altfel ar fi incalcate drepturile si libertatile fundamentale.

Prin ordinul de protectie se poate solicita si obtine – in functie de gravitatea cazului, de dovezile aduse in sprijinul afirmatiilor:

a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;

c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;

d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;

e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;

h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Prin ordinul de protectie mai pot fi dispuse si alte masuri:

- agresorul sa suporte si contravaloarea chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala;
- obligarea agresorului sa urmeze consiliere psihologica, psihoterapie;
- recomandarea luarii unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

Art. 8 al. (1) din CEDO: orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a corespondentei sale.

In art. 8 al. (2) din Conventia europeana a drepturilor omului se prevede ca: este admisa ingerinta unei autoritati publice in exercitarea acestui drept daca aceasta este prevazuta de lege si constituie, intr-o societate democratica, o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora - ceea ce inseamna ca nu se incalca drepturile omului prin aplicarea unui ordin de protectie.

Cine emite ordinul

Competenţa de emitere a ordinului de protectie apartine judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta victima.

Ordinul poate fi emis atunci cand exista unele demersuri judiciare cu privire la savarsirea unei fapte penale - vatamarea corporala a unui membru de familie, ca exemplu.

Ordinul poate fi emis – la cerere – si intr-o cauza civila; cand, in cazul unui proces de divort, ca exemplu, unul dintre soti e agresat verbal in mod repetat de catre celalalt sot.

De asemenea, ordinul de protectie poate fi emis – la cererea victimei - chiar daca nu exista vreun demers judiciar anterior.

Cine poate cere emiterea unui ordin de protectie

Titularul cererii de emitere a ordinului de protectie este victima. Cererea poate fi introdusa personal sau prin reprezentant legal si este scutita de taxa de timbru judiciar.

Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de:

a) procuror;

b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie;

c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.

Si in cazurile a), b), c) victima poate renunta la judecarea cererii privind ordinul de protectie, iar renuntarea se face oricand, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa, si se constata prin incheiere data fara drept de apel.

Cererea de emitere a unui ordin de protectie se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie. Citarea partilor se face potrivit regulilor privind citarea in cauze urgente.

Persoana care solicita ordinul de protectie poate fi asistata sau reprezentata de avocat, la cerere.

Persoana impotriva careia se solicita ordinul de protectie este obligatoriu asistata juridic.

Modalitati in care pot interveni politistii (citez din actele normative)

În cuprinsul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 sunt prevăzute modalităţile prin care poliţia intervine în cazul comiterii actelor de violenţă în familie, şi anume „la sesizarea victimei, a altui membru de familie, a unei autorităţi sau din oficiu”, în alin. (3) al aceluiaşi articol stipulându-se că „lucrătorul de poliţie va anunţa imediat autoritatea competentă la nivel local, în legătură cu situaţia victimei”.

Conform Ordinului nr. 384/2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare în prevenirea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în familie, poliţiştilor le revin următoarele atribuţii:

- monitorizarea cazurilor de violenţă în familie din sectorul sau unitatea teritorială deservită şi culegerea de informaţii despre acestea;

- întocmirea unei evidenţe separate privind cazurile de violenţăîn familieşi sesizareacompartimentelor cu atribuţii privind combaterea violenţei în familie din cadrul Direcţiilor judeţenede muncăşi protecţie socială 

- colaborarea cu medici, persoane din compartimentul combaterea violenţei în familie şi asistenţi sociali în vederea instrumentării propriu-zise a cazurilor;

- îndrumarea părţilor implicate în conflict, respectiv a agresoruluişi a victimei spre servicii sociale şi medicale de specialitate;

- colaborarea cu serviciile specializate pentru protectia copilului.

Pedepsirea violentei conjugale

Violenta conjugala se pedepseste asa cum se pedepseste orice alta violenta: plangere prealabila (la politie sau la parchet/procuror), certificat medical, martori.

Infractiunile sunt reglementate in codul penal, de la art. 180 – Lovirea si alte violente – si urmatoarele (mai grave, in functie de numarul de ingrijiri medicale, in functie de eventuale schilodiri).

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 1.1 si 2.1 (n.m. asupra membrilor de familie) actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.

Legaturi catre unele acte normative

Textul integral al Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata in Mai 2012

http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_prevenirii_violentei_familie.php

Link ordinul de protectie – aspecte teoretice si link spre model cerere pentru ordinul de protectie:

http://www.aleg-romania.eu/ro/suport-pentru-victimele-violentei/ordinul-de-protectie

Divortul din culpa

Art. 39 din Legea 71 privind punerea in aplicare a noului Cod Civil:

(1) Dispozitiile Codului civil privind divortul se aplica fara a se deosebi intre casatoriile incheiate inainte sau dupa intrarea sa in vigoare.

(2) Divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila.

Divortul din culpa este pronuntat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila - art. 373 lit. b). Instanta poate pronunta divortul din culpa exclusiva sau, cand probele din dosar conduc in aceasta directie, din culpa comuna.

Daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort.

Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat.

Motive (temeinice) pentru divort (cu titlu de exemplu): parasirea nejustificata a domiciliului conjugal imputata paratului; adulterul; violenta (fizica si / sau verbala); incompatibilitatea fiziologica; boala incurabila a unuia dintre soti ascunsa celuilalt sot la incheierea casatoriei; lipsa nejustificata a consimtamantului la raportul sexual; pedeapsa privativa de libertate a unuia dintre soti; destramarea vietii de familie din cauza unor manifestări imorale; separatia in fapt imputabila paratului.

Divortul pe cale notariala

Cuprinsul articolului:

I. Notarul public competent sa solutioneze cererea

II. Actele necesare pentru divortul la notar

III. Conditiile care trebuie indeplinite pentru divortul la notar

IV. Procedura de divort cand exista copii minori

V. Obligatia de intretinere si conditiile in care poate fi modificata

VI. Dispozitiile din codul civil cu privire la desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, pe cale administrativa sau prin procedura noariala

In baza art.375 cod civil din anul 2011, notarul public e abilitat sa constate desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si sa le elibereze certificatul de divort, indiferent daca au sau nu copii minori nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati.

Nota: Cand nu exista copii minori, procedura de divort la notar si conditiile sunt aceleasi, mai putin - evident - chestiunile care se refera la minori.

Ofiterul de stare civila poate indeplini procedura de divort prin acordul sotilor cand nu exista copii minori - conditiile sunt aceleasi.

I. Competenta

Notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acord, eliberand un certificat de divort. Se poate divorta atat la un birou notarial din localitatea unde a fost incheiata casatoria, cat si la notariatul unde se afla domiciliul comun al sotilor la momentul formularii cererii de divort. Prin ultima locuinta comuna se intelege locuinta in care au convietuit sotii. Dovada ultimei locuinte comune se poate face, dupa caz:

- cu actele de identitate ale sotilor, din care rezulta domiciliul comun sau resedinta lor comuna, sau, daca nu se poate face dovada in acest fel,

- prin declaratie pe propria raspundere, autentica, a fiecaruia dintre soti, din care sa rezulte care a fost ultima locuinta comuna a acestora.

In ceea ce priveste municipiul Bucuresti, sotii se pot adresa oricarui birou notarial care isi exercita activitatea in circumscriptia Tribunalului Bucuresti, indiferent de sector.

II. Acte necesare pentru divort cand sotii au copii minori:

- certificatul de casatorie;

- certificatele de nastere ale sotilor;

- certificatele de nastere ale copiilor minori;

- cartile de identitate ale sotilor;

- raportul de ancheta psihosociala cand sunt copii minori.

In procedura divortului cu copii minori se incheie, separat de certificatul de divort, si o conventie intre parinti, prin care se stabilesc chestiuni precum numele de familie pe care il va purta fiecare sot dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea locuintei copilului minor. Numele copiilor va fi cel inscris in certificatele de nastere.

III. Sotii trebuie sa se inteleaga asupra mai multor aspecte (conditii de indeplinit):

- vor hotari numele de familie pe care sa il poarte fiecare dupa divort;

- exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti (in comun);

stabilirea locuintei copilului minor dupa divort (conform art 400 cod civil - copilul poate locui doar  la unul dintre parinti);

- modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copiii minori;

stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

In vederea verificarii indeplinirii conditiei cu privire la exercitarea in comun a autoritatii parintesti se va realiza si un raport de ancheta psihosocială (de catre autoritatea tutelara). Daca din acest raport rezulta ca acordul sotilor privind exercitarea in comun a autoritatii parintesti sau cel privind stabilirea locuintei copiilor nu este in interesul copilului, notarul public va inceta derularea procedurii si va indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata. Notarul procedeaza astfel deoarece, fiind vorba de interesul copilului, orice aspecte care ar putea aduce prejudicii acestor interese trebuie aduse la cunostinta instantei de tutela si familie, singura competenta sa decida cu privire la aceste probleme.

Conditiile enumerate mai sus trebuie indeplinite cumulativ.

Pentru constatarea acordului asupra aspectelor mentionate mai sus, notarul public va autentifica conventia sotilor, care va fi mentionata in certificatul de divort.

Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie, asupra modului in care isi vor exercita autoritatea parinteasca, precum si in orice alte situatii in care cei doi soti nu se inteleg, notarul public va emite o dispozitie de respingere a divortului si ii va îndruma sa se adreseze instantei judecatoresti.

Observatie: Conventia dintre parinti (privind copiii lor minori) se taxeaza separat.

IV. Procedura de divort

a). Sotii depun impreună cererea de divort la notarul public. Prin exceptie, cererea de divort se poate depune si prin mandatar cu procura speciala autentica. Unul dintre soti, mandatat de celalalt, se poate prezenta singur pentru depunerea actelor in vederea desfacerii casatoriei.

La eliberarea certificatului de divort este necesara prezenta ambilor soti.

b). Dupa ce notarul constata ca a fost legal investit, acorda un termen de reflectie de 30 de zile i solicita indeplinirea formalitatilor necesare in legatura cu minorul, respectiv efectuarea anchetei psihosociale si audierea minorului in conditiile art. 264 cod civil, prin care se dispune (copiez din cod):

(1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluţionarea cauzei.

(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere şi a primi orice informaţie, potrivit cu vârsta sa, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum şi asupra consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte.

(3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.

(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta şi cu gradul său de maturitate.

(5) Dispoziţiile legale speciale privind consimţământul sau prezenţa copilului, în procedurile care îl privesc, precum şi prevederile referitoare la desemnarea de către instanţă a unui reprezentant în caz de conflict de interese rămân aplicabile.

c). La audiere, minorul va fi insotit de ambii parinti si va fi audiat in prezenta ambilor parinti; semneaza alaturi de parintii sai declaratia consemnata de notarul public.

d). La expirarea termenului de 30 de zile sotii se prezinta la notarul public. Daca staruie in cererea de divort si indeplinesc si celelalte conditii aratate mai sus, notarul public emite certificatul de divort fara sa faca mentiune in acesta de culpa vreunuia dintre soti.

Notarul va constata daca:

- sunt prezenti ambii soti, personal;

- sotii staruie in cererea de desfacere a casatoriei;

- sunt de acord cu numele pe care il vor purta dupa finalizarea procedurii;

- sotii isi mentin celelalte declaratii date cu ocazia depunerii cererii;

- sotii isi pot exprima consimtamantul liber si neviciat;

- niciunul dintre soti nu este pus sub interdictie.

Daca notarul constata ca vreuna dintre conditii nu e indeplinita se va proceda la intocmirea incheierii de respingere a cererii si sotii vor fi indrumati catre instanta de judecata.

Daca toate conditiile sunt indeplinite cumulativ se va proceda la intocmirea incheierii de admitere a cererii, incheiere prin care se va constata desfacerea casatoriei si se dispune eliberarea certificatului de divort.

Incheierea de admitere a cererii va fi semnata de ambii soti, de notarul public si, dupa caz, de interpret.

Redactarea si semnarea incheierii finale de catre toate partile, obtinerea numarului de certificat si redactarea/eliberarea lui au loc in aceeasi zi, adica la termenul acordat pentru desfacerea casatoriei.

Termenul pe care notarul il acorda in procedura de divort nu va putea fi mai scurt de 30 de zile calendaristice. De asemenea, acest termen nu va putea fi nici prelungit prin acordarea unui nou termen. Totusi, la acordarea termenului notarul public poate avea in vedere si disponibilitatea sotilor de a fi prezenti la data pe care urmeaza sa o fixeze, caz in care va putea, daca unul din soti solicita si celalalt este de acord sau ambii solicita, sa acorde un termen mai mare de 30 de zile. Notarul public fixeaza un singur termen pe care il va aduce la cunostinţa sotilor verbal, precizandu-le data (ziua, luna, anul) si ora la care acestia trebuie sa se prezinte personal la biroul notarial. 

De asemenea, termenul de 30 de zile se poate prelungi daca acesta se implineste intr-o zi in care biroul notarial, din motive justificate, nu functioneaza. In acest caz termenul se va prelungi pana in prima zi lucratoare.

Cele 30 de zile se calculeaza conform dispozitiilor art. 181 si urmatoarele, conform noului cod de procedura civila (art. 101 si urmatoarele din vechiul cod de procedura civila) in materia calcului termenelor procedurale.

Pe scurt: termenul de 30 de zile se poate prelungi in anumite conditii, insa niciodata nu va putea fi mai scurt.

f). Daca pana la termenul fixat nu i s-a comunicat biroului notarial raportul de ancheta psihosociala (necesar incazul divortului cand sunt si copii minori) si, din motive intemeiate, nu s-a putut audia minorul, sotii pot solicita acordarea unuia sau mai multor termene pentru indeplinirea conditiilor. Deci, incheierile prin care se acorda un alt termen pot fi motivate doar prin lipsa anchetei psihosociale si/sau imposibilitatea audierii minorului.

Procedurile care se vor indeplini in cadrul divortului cu minori se vor desfasura in prezenta ambilor soti.

V. Obligatia de intretinere si conditiile in care poate fi modificata

Modificarea conventiei initiale privind modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si copil si stabilirea contributiei la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregătire profesionala ale minorului se poate face printr-o conventie autentica, numai cu respectarea conditiilor cerute pentru prima convenţie. Va fi întocmit un nou raport de ancheta psihosociala, notarul va audia din nou minorul si va constata acordul parintilor.

Notarul public competent sa instrumenteze conventia prin care se modifica acordul parintilor este cel care a autentificat conventia initiala si a eliberat certificatul de divort.

Dupa stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala ale copilului si desfacerea casatoriei prin emiterea certificatului de divort, notarul public poate, in baza acordului fostilor soti-parinti ai minorului, sa modifice cuantumul obligatiei de intretinere care a fost stabilita initial.

Criteriile de stabilire a pensiei de intretinere sunt reglementate de dispozitiile din art. 529–533 din noul Cod civil, astfel:

- când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la 1/4 din venitul său lunar net pentru un copil, 1/3 pentru 2 copii şi 1/2 pentru 3 sau mai mulţi copii;

- cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat;

- obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională;

- dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani;

- pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere;

- dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei;

- pensia de întreţinere se plăteşte în rate periodice, la termenele convenite de părţi [...]

**

VI. Dispozitiile din codul civil cu privire la desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, pe cale administrativa sau prin procedura notariala:

Citez din codul civil:

Art. 375  Condiţii

(1) Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de divorţ, potrivit legii.

(2) Divorţul prin acordul soţilor poate fi constatat de notarul public şi în cazul în care există copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divorţ, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii, precum şi stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soţilor privind exercitarea în comun a autorităţii părinteşti sau cel privind stabilirea locuinţei copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5).

(3) Dispoziţiile art. 374 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 376  Procedura

(1) Cererea de divorţ se depune de soţi împreună. Ofiţerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea şi le acordă un termen de reflecţie de 30 de zile.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cererea de divorţ se poate depune la notarul public şi prin mandatar cu procură autentică.

(3) La expirarea acestui termen, soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat.

(4) Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

(5) Dispoziţiile art. 383 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător. Dacă soţii nu se înţeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ ori, în cazul prevăzut la art. 375 alin. (2), asupra exercitării în comun a drepturilor părinteşti, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată, potrivit prevederilor art. 374.

(6) Soluţionarea cererilor privind alte efecte ale divorţului asupra cărora soţii nu se înţeleg este de competenţa instanţei judecătoreşti.

Art. 377  Menţiunea în actul de căsătorie

(1) Când cererea de divorţ este depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria, ofiţerul de stare civilă, după emiterea certificatului de divorţ, face cuvenita menţiune în actul de căsătorie.

(2) În cazul depunerii cererii la primăria în a cărei rază teritorială soţii au avut ultima locuinţă comună, ofiţerul de stare civilă emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.

(3) În cazul constatării divorţului de către notarul public, acesta emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.

Art. 378  Refuzul ofiţerului de stare civilă sau notarului public

(1) Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 375, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public respinge cererea de divorţ.

(2) Împotriva refuzului ofiţerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soţii se pot adresa cu cererea de divorţ instanţei de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.

(3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiţerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi de a emite certificatul de divorţ, oricare dintre soţi se poate adresa, pe cale separată, instanţei competente.

Vezi si:
Divortul din culpa
Divortul prin acord, fara partaj, cand sunt minori in cauza

Rudenia

Rudenia reprezinta legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.

Codul civil, art. 405 (si urmatoarele)

(1) Rudenia fireasca este legatura bazata pe descendenţa unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.

(2) Rudenia civila este legatura rezultata din adopţia încheiata în condiţiile prevazute de lege.

Gradul de rudenie

Este instrumentul juridic prin intermediul caruia se masoara distanta între rude și se stabileşte în mod diferit în functie de linia de rudenie.

Formele rudeniei

Rudenia fireasca este legatura de sânge  şi, prin reglementarea legala, legatura dintre doua sau mai multe persoane care coboara unele din altele, precum tatal, fiul, nepotul de fiu, sau care fara a descinde unele din altele au un autor comun, precum fratii între ei sau verii primari. Punctul comun în ambele cazuri îl reprezinta faptul naşterii.

Divort prin acord, fara partaj, cand sunt copii minori

Model cerere divort – prin acordul partilor, cand din casatorie au rezultat copii care la data divortului sunt minori.

DOMNULE PRESEDINTE,

    Subsemnatii … si … ambii cu domiciliul in ........ str. .......... nr. ...., ap. ..., sector ..., in contradictoriu cu PRIMARIA sectorului/orasului (dupa caz)... – AUTORITATEA TUTELARA, formulam prezenta:

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

pentru ca prin hotararea ce o veti pronunta sa dispuneti:

- desfacerea casatoriei inregistrata in Registrul de Stare Civila al Primariei sectorului / orasului..... la nr. ......., prin acordul nostru al partilor.

- revenirea sotiei la numele purtat anterior casatoriei si anume .......... 

- exercitarea autoritatii parintesti - de catre mama - asupra minorilor......, nascut/a la data de....... si...... nascut/a la data de.............;

- sa luati act ca noi partile am convenit stabilirea domiciliului minorilor la domiciliul actual al mamei, la adresa din......

- obligarea mea, in calitate de tata la plata catre cei doi minori a sumei de… lei, reprezentand pensie de intretinere si contributia mea la cresterea, educarea, invatatura si pregatire profesionala a  minorilor.