Elemente de drept roman

Cuprinsul articolului:

• Structura legii
• Clasificarea legii după sancţiuni
• Procedee de soluţionare pe cale administrativa a unor litigii de către pretor
• Tutela. Procedee de administrare a tutelei
• Elementele posesiunii
• Clasificarea bunurilor
• Succesiunea

Structura legii:

praescriptio - conţine numele şi titlurile autorului legii, ziua şi locul votării, tribul care a votat primul;

rogatio - e textul propriu-zis al legii;

sanctio - cuprinde sancţiunile negative pe care le va suporta cel care încalcă legea.

Singuratatea

Singuratatea ar putea fi definita ca fiind starea celui care traieste singur, dar care ar dori compania altora. Termenul se poate referi si la momentele in care cineva se retrage in mod voit in singuratate – din motive diverse, cu un scop anume. Sentimentul poate fi resimtit chiar si in mijlocul prietenilor sau in mijlocul familiei – cand persoana pe care o doresti acolo lipseste cu desavarsire si asa va ramane…

Sentimentul singuratatii poate fi unul foarte dureros… resimtit chiar si de acei oameni care au senzatia ca nu sunt deloc singuri.

Bineinteles, singuratatea ii afecteaza serios pe aceia care se plictisesc cu propria persoana.

In aglomerarile urbane poate exista impresia ca nu esti singur – traim unii langa altii si tot mai multi cad victima singuratatii pentru ca modul de viata ii impiedica pe multi si sa-si cunoasca vecinii. La locul de munca – mai ales in companiile mari – se naste sentimentul de incompetenta si singuratate in randul angajatilor – indiferent de functia lor. Presiunile si stresul – concurenta – sunt permanente. Oamenii, in loc sa-si vorbeasca, aleg – din ce in ce mai mult - sa-si trimita e-mail-uri si sms-uri; abilitatile de comunicare sunt pe cale de disparitie (se afirma in ziarul australian The Sunday Telegraph). Cand faci din ce in ce mai putine eforturi sa-ti intalnesti prietenii, rudele si preferi e-mail-ul sau sms-ul risti sa ajungi din ce in ce mai singur.

Singuratatea ajunge sa ii apese pe cei care isi pierd locul de munca, pe aceia care pierd partenerul de viata, un parinte si chiar un copil – care, la fel ca si moartea partenerului conjugal, lasa un gol urias, dand nastere unor sentimente de inutilitate care-i ravasesc pe cei in cauza. Divortul, separarea sau negasirea unui partener potrivit conduc tot spre singuratate.

Divortul poate da nastere la sentimente de singuratate si de esec – pentru acela care s-a gasit in situatia de a fi abandonat de partener – din motive diverse. In cazul unui divort cei care sufera cel mai mult sunt copiii – si se pare ca intr-o masura mult mai mare decat s-a crezut iar acesti copii sunt mai expusi riscului de a se simti singuri cand devin adulti. Nici parintii fara partener nu sunt imuni la sentimentele de singuratate pentru ca nu le este tocmai usor sa aduca langa copil o persoana straina acestuia. Celibatarii incearca si ei sentimentul singuratatii si se amagesc cu aventuri de scurta durata despre care stiu de la inceput ca nu le vor aduce linistea sufletului. Cei care raman intr-o legatura conjugala care nu mai are farmec pentru nici unul au si ei o viata destul de grea: nu pot pleca sau nu vor sa plece dar nici partenerul nu li se mai pare potrivit, dar raman "legati" in virtutea unei "traditii", fiind – altfel spus - singuri.

Tinerii nu sunt nici ei scutiti de sentimentul singuratatii. Multi aleg sa se destinda singuri: stau la TV, joaca jocuri video, petrec ore in sir in fatza calculatorului – activitate pe care o practica si foarte multi adulti, interactionand in spatiul virtual si avand impresia ca nu mai sunt singuri, dar cand computerul este inchis ei sunt singuri – si e destul de penibil pentru un adult sa se trezeasca dimineata cu emotia: "oare cine mi-a scris azi?" "oare cine a mai raspuns anuntului pe care l-am dat?" Multi adulti – in general cei cu satisfactii marunte in viata personala si profesionala – se agata de o comunitate virtuala si isi imagineaza – de fapt chiar traiesc, real – sentimentul ca sunt “cineva”, ca sunt ascultati, ca are valoare persoana lor.

Persoanele varstnice se simt adesea singure, chiar si atunci cand rudele nu ii ocolesc; rudele si prietenii – cati au mai ramas – vin din cand in cand in vizita. Dar ce se intampla in restul timpului, cand zile sau saptamani nimeni nu le trece pragul?

Exista vreo solutie la aceasta problema ce pare sa ia amploare in societatea de azi? Teoretic poate fi destul de simplu dar practica mi-a dovedit ca nu e chiar asa… Prea putini oameni pot ajunge – cu adevarat – la sufletul altor oameni… Aici, cred, e problema – cam prea mult spus "problema"?

Ideea de a scrie despre singuratate a venit odata cu moartea unei batrane – gasita in casa dupa aproape o luna de zile, desi comunica zilnic cu diversi vecini… nimeni nu s-a gandit ca i s-ar fi putut intampla ceva… Poate n-a murit in prima zi in care nu a fost vazuta; poate ar fi putut fi salvata daca cineva intra… la timp… Doar poate… 

Cerere de amanare a judecatii pentru imposibilitatea prezentarii la proces

Cuprinsul articolului

• Aspecte teoretice
• Model de cerere

In cursul judecarii procesului civil, oricare dintre parti are dreptul sa solicite acordarea unui (nou) termen, in masura in care nu se poate prezenta si nu isi poate formula apararile in instanta, conform cu aplicarea principiilor contradictorialitatii si al dreptului la aparare. Asadar, dreptul partilor de a cere amanarea pe motivul imposibilitatii prezentarii la proces are ca temei legal principiile fundamentale ale dreptului procesual civil: contradictorialitatea si dreptul la aparare, consacrate prin dispozitiile art. 14 si, respectiv, art. 13 cod procedura civila nou.

Pentru ca instanta sa se poata pronunta asupra cererii de amanare, actiunea sau calea de atac exercitata trebuie să fie timbrata conform legii - in caz contrar, instanta se va pronunta pe exceptia netimbrarii, care primeaza in solutionarea cauzei. Numai in masura in care se demonstreaza ca, la data primirii citatiei prin care partea este instiintata de obligativitatea platii taxei de timbru, partea era in imposibilitate de se conforma acestei obligatii legale, de pilda fiind internata in spital, s-ar justifica incuviintarea unui termen pentru imposibilitate de prezentare, chiar daca cererea nu este legal timbrata.

Cerere de amanare a judecatii pentru lipsa de aparare

Amanarea judecatii pentru angajare avocat

Cuprinsul articolului:

• Aspecte teoretice
• Model cerere

Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual civil este cel al dreptului la aparare (art. 13 din noul cod de procedura civila): ambele parti (reclamantul, paratul) trebuie sa aiba posibilitatea de a lua cunostinta de actele dosarului, de a propune probe in aparare, de a pune in discutie pretentiile partii adverse si de a apela la serviciile unui aparator calificat (avocat, consilier juridic).

Partile au posibilitatea, in virtutea dispozitiilor art. 222 cod procedura civila nou (156 cod proc. civ. vechi), sa solicite un singur termen pentru lipsa de aparare, insa solicitarea adresata instantei trebuie sa fie temeinic motivata. Instanta nu este obligata sa acorde in orice imprejurare un nou termen de judecata, acordarea acestuia fiind o simpla facultate acordata de lege. Instanta este indreptatita sa refuze admiterea cererii atunci cand considera ca se urmareste doar tergiversarea judecatii.

Oricare dintre parti poate solicita un termen pentru lipsa de aparare.

Cererea se depune la instanta la care se desfasoara procesul.

Divortul din culpa

Art. 39 din Legea 71 privind punerea in aplicare a noului Cod Civil:

(1) Dispozitiile Codului civil privind divortul se aplica fara a se deosebi intre casatoriile incheiate inainte sau dupa intrarea sa in vigoare.

(2) Divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila.

Divortul din culpa este pronuntat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila - art. 373 lit. b). Instanta poate pronunta divortul din culpa exclusiva sau, cand probele din dosar conduc in aceasta directie, din culpa comuna.

Daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort.

Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat.

Motive (temeinice) pentru divort (cu titlu de exemplu): parasirea nejustificata a domiciliului conjugal imputata paratului; adulterul; violenta (fizica si / sau verbala); incompatibilitatea fiziologica; boala incurabila a unuia dintre soti ascunsa celuilalt sot la incheierea casatoriei; lipsa nejustificata a consimtamantului la raportul sexual; pedeapsa privativa de libertate a unuia dintre soti; destramarea vietii de familie din cauza unor manifestări imorale; separatia in fapt imputabila paratului.

Taxe majorate pentru justitie

Actualizare in 2 iulie 2013
OUG nr. 80 privind taxele judiciare de timbru a fost publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 392/29.06.2013 - Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar sunt abrogate.
Mai multe informatii aici: noile taxe judiciare de timbru


Un nou proiect, care va deveni, probabil, ordonanta de urgenta, ii pandeste pe romanii care vor avea probleme juridice. Proiectul se refera la taxele de timbru, care vor fi majorate, unele chiar si pana la de 25 de ori si va fi eliminat timbrul judiciar.

Exemple

Suma de plata va creste:

- de la 39 lei la 200 lei pentru cererea de divort intemeiata pe dispozitiile articolului 373 lit. a) cod civil = divort prin acord;

- de la 39 lei la 100 lei pentru cererea de divort intemeiata pe dispozitiile art. 373 lit. b) = divort atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila si lit. c) = la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani; ce taxa va fi in cazul divortului prevazut la lit. d) =  la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei nu scrie, dar o fi vreuna);

- de la 39 lei la 100 lei pentru actiunile formulate in domeniul dreptului de autor si de inventator;

- de la 10 lei la 50 lei pentru cererile de suspendare a executarii silite.

Divortul pe cale notariala

Cuprinsul articolului:

I. Notarul public competent sa solutioneze cererea

II. Actele necesare pentru divortul la notar

III. Conditiile care trebuie indeplinite pentru divortul la notar

IV. Procedura de divort cand exista copii minori

V. Obligatia de intretinere si conditiile in care poate fi modificata

VI. Dispozitiile din codul civil cu privire la desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, pe cale administrativa sau prin procedura noariala

In baza art.375 cod civil din anul 2011, notarul public e abilitat sa constate desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si sa le elibereze certificatul de divort, indiferent daca au sau nu copii minori nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati.

Nota: Cand nu exista copii minori, procedura de divort la notar si conditiile sunt aceleasi, mai putin - evident - chestiunile care se refera la minori.

Ofiterul de stare civila poate indeplini procedura de divort prin acordul sotilor cand nu exista copii minori - conditiile sunt aceleasi.

I. Competenta

Notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acord, eliberand un certificat de divort. Se poate divorta atat la un birou notarial din localitatea unde a fost incheiata casatoria, cat si la notariatul unde se afla domiciliul comun al sotilor la momentul formularii cererii de divort. Prin ultima locuinta comuna se intelege locuinta in care au convietuit sotii. Dovada ultimei locuinte comune se poate face, dupa caz:

- cu actele de identitate ale sotilor, din care rezulta domiciliul comun sau resedinta lor comuna, sau, daca nu se poate face dovada in acest fel,

- prin declaratie pe propria raspundere, autentica, a fiecaruia dintre soti, din care sa rezulte care a fost ultima locuinta comuna a acestora.

In ceea ce priveste municipiul Bucuresti, sotii se pot adresa oricarui birou notarial care isi exercita activitatea in circumscriptia Tribunalului Bucuresti, indiferent de sector.

II. Acte necesare pentru divort cand sotii au copii minori:

- certificatul de casatorie;

- certificatele de nastere ale sotilor;

- certificatele de nastere ale copiilor minori;

- cartile de identitate ale sotilor;

- raportul de ancheta psihosociala cand sunt copii minori.

In procedura divortului cu copii minori se incheie, separat de certificatul de divort, si o conventie intre parinti, prin care se stabilesc chestiuni precum numele de familie pe care il va purta fiecare sot dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea locuintei copilului minor. Numele copiilor va fi cel inscris in certificatele de nastere.

III. Sotii trebuie sa se inteleaga asupra mai multor aspecte (conditii de indeplinit):

- vor hotari numele de familie pe care sa il poarte fiecare dupa divort;

- exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti (in comun);

stabilirea locuintei copilului minor dupa divort (conform art 400 cod civil - copilul poate locui doar  la unul dintre parinti);

- modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copiii minori;

stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

In vederea verificarii indeplinirii conditiei cu privire la exercitarea in comun a autoritatii parintesti se va realiza si un raport de ancheta psihosocială (de catre autoritatea tutelara). Daca din acest raport rezulta ca acordul sotilor privind exercitarea in comun a autoritatii parintesti sau cel privind stabilirea locuintei copiilor nu este in interesul copilului, notarul public va inceta derularea procedurii si va indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata. Notarul procedeaza astfel deoarece, fiind vorba de interesul copilului, orice aspecte care ar putea aduce prejudicii acestor interese trebuie aduse la cunostinta instantei de tutela si familie, singura competenta sa decida cu privire la aceste probleme.

Conditiile enumerate mai sus trebuie indeplinite cumulativ.

Pentru constatarea acordului asupra aspectelor mentionate mai sus, notarul public va autentifica conventia sotilor, care va fi mentionata in certificatul de divort.

Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie, asupra modului in care isi vor exercita autoritatea parinteasca, precum si in orice alte situatii in care cei doi soti nu se inteleg, notarul public va emite o dispozitie de respingere a divortului si ii va îndruma sa se adreseze instantei judecatoresti.

Observatie: Conventia dintre parinti (privind copiii lor minori) se taxeaza separat.

IV. Procedura de divort

a). Sotii depun impreună cererea de divort la notarul public. Prin exceptie, cererea de divort se poate depune si prin mandatar cu procura speciala autentica. Unul dintre soti, mandatat de celalalt, se poate prezenta singur pentru depunerea actelor in vederea desfacerii casatoriei.

La eliberarea certificatului de divort este necesara prezenta ambilor soti.

b). Dupa ce notarul constata ca a fost legal investit, acorda un termen de reflectie de 30 de zile i solicita indeplinirea formalitatilor necesare in legatura cu minorul, respectiv efectuarea anchetei psihosociale si audierea minorului in conditiile art. 264 cod civil, prin care se dispune (copiez din cod):

(1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluţionarea cauzei.

(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere şi a primi orice informaţie, potrivit cu vârsta sa, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum şi asupra consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte.

(3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.

(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta şi cu gradul său de maturitate.

(5) Dispoziţiile legale speciale privind consimţământul sau prezenţa copilului, în procedurile care îl privesc, precum şi prevederile referitoare la desemnarea de către instanţă a unui reprezentant în caz de conflict de interese rămân aplicabile.

c). La audiere, minorul va fi insotit de ambii parinti si va fi audiat in prezenta ambilor parinti; semneaza alaturi de parintii sai declaratia consemnata de notarul public.

d). La expirarea termenului de 30 de zile sotii se prezinta la notarul public. Daca staruie in cererea de divort si indeplinesc si celelalte conditii aratate mai sus, notarul public emite certificatul de divort fara sa faca mentiune in acesta de culpa vreunuia dintre soti.

Notarul va constata daca:

- sunt prezenti ambii soti, personal;

- sotii staruie in cererea de desfacere a casatoriei;

- sunt de acord cu numele pe care il vor purta dupa finalizarea procedurii;

- sotii isi mentin celelalte declaratii date cu ocazia depunerii cererii;

- sotii isi pot exprima consimtamantul liber si neviciat;

- niciunul dintre soti nu este pus sub interdictie.

Daca notarul constata ca vreuna dintre conditii nu e indeplinita se va proceda la intocmirea incheierii de respingere a cererii si sotii vor fi indrumati catre instanta de judecata.

Daca toate conditiile sunt indeplinite cumulativ se va proceda la intocmirea incheierii de admitere a cererii, incheiere prin care se va constata desfacerea casatoriei si se dispune eliberarea certificatului de divort.

Incheierea de admitere a cererii va fi semnata de ambii soti, de notarul public si, dupa caz, de interpret.

Redactarea si semnarea incheierii finale de catre toate partile, obtinerea numarului de certificat si redactarea/eliberarea lui au loc in aceeasi zi, adica la termenul acordat pentru desfacerea casatoriei.

Termenul pe care notarul il acorda in procedura de divort nu va putea fi mai scurt de 30 de zile calendaristice. De asemenea, acest termen nu va putea fi nici prelungit prin acordarea unui nou termen. Totusi, la acordarea termenului notarul public poate avea in vedere si disponibilitatea sotilor de a fi prezenti la data pe care urmeaza sa o fixeze, caz in care va putea, daca unul din soti solicita si celalalt este de acord sau ambii solicita, sa acorde un termen mai mare de 30 de zile. Notarul public fixeaza un singur termen pe care il va aduce la cunostinţa sotilor verbal, precizandu-le data (ziua, luna, anul) si ora la care acestia trebuie sa se prezinte personal la biroul notarial. 

De asemenea, termenul de 30 de zile se poate prelungi daca acesta se implineste intr-o zi in care biroul notarial, din motive justificate, nu functioneaza. In acest caz termenul se va prelungi pana in prima zi lucratoare.

Cele 30 de zile se calculeaza conform dispozitiilor art. 181 si urmatoarele, conform noului cod de procedura civila (art. 101 si urmatoarele din vechiul cod de procedura civila) in materia calcului termenelor procedurale.

Pe scurt: termenul de 30 de zile se poate prelungi in anumite conditii, insa niciodata nu va putea fi mai scurt.

f). Daca pana la termenul fixat nu i s-a comunicat biroului notarial raportul de ancheta psihosociala (necesar incazul divortului cand sunt si copii minori) si, din motive intemeiate, nu s-a putut audia minorul, sotii pot solicita acordarea unuia sau mai multor termene pentru indeplinirea conditiilor. Deci, incheierile prin care se acorda un alt termen pot fi motivate doar prin lipsa anchetei psihosociale si/sau imposibilitatea audierii minorului.

Procedurile care se vor indeplini in cadrul divortului cu minori se vor desfasura in prezenta ambilor soti.

V. Obligatia de intretinere si conditiile in care poate fi modificata

Modificarea conventiei initiale privind modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si copil si stabilirea contributiei la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregătire profesionala ale minorului se poate face printr-o conventie autentica, numai cu respectarea conditiilor cerute pentru prima convenţie. Va fi întocmit un nou raport de ancheta psihosociala, notarul va audia din nou minorul si va constata acordul parintilor.

Notarul public competent sa instrumenteze conventia prin care se modifica acordul parintilor este cel care a autentificat conventia initiala si a eliberat certificatul de divort.

Dupa stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala ale copilului si desfacerea casatoriei prin emiterea certificatului de divort, notarul public poate, in baza acordului fostilor soti-parinti ai minorului, sa modifice cuantumul obligatiei de intretinere care a fost stabilita initial.

Criteriile de stabilire a pensiei de intretinere sunt reglementate de dispozitiile din art. 529–533 din noul Cod civil, astfel:

- când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la 1/4 din venitul său lunar net pentru un copil, 1/3 pentru 2 copii şi 1/2 pentru 3 sau mai mulţi copii;

- cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat;

- obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională;

- dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani;

- pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere;

- dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei;

- pensia de întreţinere se plăteşte în rate periodice, la termenele convenite de părţi [...]

**

VI. Dispozitiile din codul civil cu privire la desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, pe cale administrativa sau prin procedura notariala:

Citez din codul civil:

Art. 375  Condiţii

(1) Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de divorţ, potrivit legii.

(2) Divorţul prin acordul soţilor poate fi constatat de notarul public şi în cazul în care există copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divorţ, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii, precum şi stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soţilor privind exercitarea în comun a autorităţii părinteşti sau cel privind stabilirea locuinţei copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5).

(3) Dispoziţiile art. 374 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 376  Procedura

(1) Cererea de divorţ se depune de soţi împreună. Ofiţerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea şi le acordă un termen de reflecţie de 30 de zile.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cererea de divorţ se poate depune la notarul public şi prin mandatar cu procură autentică.

(3) La expirarea acestui termen, soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat.

(4) Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

(5) Dispoziţiile art. 383 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător. Dacă soţii nu se înţeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ ori, în cazul prevăzut la art. 375 alin. (2), asupra exercitării în comun a drepturilor părinteşti, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată, potrivit prevederilor art. 374.

(6) Soluţionarea cererilor privind alte efecte ale divorţului asupra cărora soţii nu se înţeleg este de competenţa instanţei judecătoreşti.

Art. 377  Menţiunea în actul de căsătorie

(1) Când cererea de divorţ este depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria, ofiţerul de stare civilă, după emiterea certificatului de divorţ, face cuvenita menţiune în actul de căsătorie.

(2) În cazul depunerii cererii la primăria în a cărei rază teritorială soţii au avut ultima locuinţă comună, ofiţerul de stare civilă emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.

(3) În cazul constatării divorţului de către notarul public, acesta emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.

Art. 378  Refuzul ofiţerului de stare civilă sau notarului public

(1) Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 375, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public respinge cererea de divorţ.

(2) Împotriva refuzului ofiţerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soţii se pot adresa cu cererea de divorţ instanţei de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.

(3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiţerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi de a emite certificatul de divorţ, oricare dintre soţi se poate adresa, pe cale separată, instanţei competente.

Vezi si:
Divortul din culpa
Divortul prin acord, fara partaj, cand sunt minori in cauza