Contractul de renta viagera e reglementat prin art.
2.242 si urmatoarele din codul civil in vigoare din Octombrie 2011.
Renta viagera este un contract prin care o persoana, numita credirentier, instraineaza, cu titlu
gratuit sau oneros, un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane,
numita debirentier, care se obliga sa plateasca periodic o renta de bani credirentierului pana la decesul acestuia.
Se poate referi la un bun mobil, imobil, o obligaţie de
orice fel.
Debirentierul (persoana care beneficiaza de contractul de
renta viagera) se obliga sa plateasca periodic o renta in bani credirentierului
pana la decesul acestuia sau unei terte persoane desemnate de credirentier, caz
in care acest contract imbraca forma unei stipulatii in favoarea altuia.
Contractul de renta viagera se poate incheia si pentru o alta persoana nu neaparat intre partile care au incheiat contractul. Exemplu: A incheie cu B un contract de renta viagera, prin care in schimbul apartamentului, pe care A il instraineaza in favoarea lui B, B se obliga sa plateasca lui C o suma de bani, periodic, pana la deces.
Contractul de renta viagera se poate incheia si pentru o alta persoana nu neaparat intre partile care au incheiat contractul. Exemplu: A incheie cu B un contract de renta viagera, prin care in schimbul apartamentului, pe care A il instraineaza in favoarea lui B, B se obliga sa plateasca lui C o suma de bani, periodic, pana la deces.
Renta viagera se constituie pe durata vieţii
credirentierului, daca partile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata
vietii debirentierului sau a unei terte persoane determinate.
Modalitati de
constituire: renta viagera poate fi cu titlu oneros, in schimbul unui
capital de orice natura, sau cu titlu gratuit si este supusa, sub
rezerva dispozitiilor Codului civil, regulilor proprii ale actului
juridic de constituire.
Renta viagera poate fi facuta în favoarea unui terţ.
Într-un asemenea caz, chiar daca terţul primeşte renta viagera cu titlu
gratuit, contractul nu este supus formei prevazute pentru donaţie.
Renta viagera poate fi constituita pe durata vietii mai
multor persoane - in acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, obligatia de
plata a rentei inceteaza la data la care decedeaza ultima dintre aceste
persoane. Constituirea rentei viagere in favoarea mai multor persoane: daca nu
s-a convenit altfel, obligatia de plata a rentei viagere este indivizibila in
privinta credirentierilor.
Plata ratelor. In
lipsa unei stipulatii contrare, ratele de renta se platesc trimestrial in avans
si indexate in functie de rata inflatiei. Daca credirentierul decedeaza inainte
de expirarea perioadei pentru care renta s-a platit în avans, debirentierul nu
poate cere restituirea sumei platite aferente perioadei in care creditorul nu a
mai fost in viata.
Garantia legala
(inscrierea ipotecii legale). Pentru garantarea obligatiei de plata a rentei
constituite cu titlu oneros se poate institui o ipoteca legala,
iar in vederea inscrierii ipotecii legale nu este necesara declararea
valorii creantei garantate.
Executarea silita a
ratelor. In cazul neindeplinirii obligatiei de plata a reatelor
scadente, credirentierul poate cere sechestrul si vanzarea bunurilor
debirentierului, pana la concurenta sumei care poate asigura plata rentei
pentru viitor - suma se va stabili pe baza unei expertize intocmite in
conformitate cu metodologia de calcul aplicabila in cazul asigurarilor de viata
si se tine seama si de ratele deja incasate de credirentier, de varsta si de
starea acestuia. Cheltuielile expertizei le va suporta debirentierul. Dupa ce a
fost obtinuta in urma vanzarii bunurilor debirentierului, suma se va consemna
la o institutie de credit si va fi platita credirentierului cu respectarea
cuantumului si scadentelor convenite prin contractul de renta viagera. In cazul
in care debirentierul intra in lichidare, credirentierul isi poate realiza
dreptul la renta inscriind in tabloul creditorilor o creanta al carei cuantum
se va determina prin expertiza.
Rezolutiunea contractului
la cererea credirentierului. Creditorul unei rente viagere constituite cu titlu
oneros poate cere rezolutiunea contractului daca debirentierul nu depune garantia
promisa in vederea executarii obligatiei sale ori o diminueaza. Credirentierul
are dreptul la rezolutiune pentru neexecutarea fara justificare a obligatiei de
plata a rentei de catre debirentier. In lipsa stipulatiei contrare, rezolutiunea
nu confera debirentierului dreptul de a obtine restituirea ratelor de renta
deja platite.
Irevocabilitatea
contractului. Debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind
restituirea capitalului si renuntând la restituirea ratelor platite.
Debirentierul este tinut la plata
rentei pana la decesul persoanei pe durata vietii careia a fost constituita renta,
oricat de impovaratoare ar putea deveni prestarea acesteia (art 2252 cod civil).
Nulitate. Conform
dispozitiilor art.2.246 Cod civil, este lovit de nulitate absoluta contractul
care stipuleaza o renta constituita pe durata vietii unui tert care era decedat
in ziua incheierii contractului. Nu produce efecte nici contractul prin care s-a constituit cu titlu
oneros o renta pe durata vietii unei persoane care, la data incheierii
contractului, suferea de o boala din cauza careia a murit in interval de cel mult
30 de zile de la aceasta data.
Ratiunea nulitatii se explica prin faptul ca lipseste
elementul aleatoriu din contract.
Caractere juridice:
Se infiinteaza, de regula, cu titlu oneros.Elementul aleatoriu consta in durata de viata a
credirentierului: daca va trai mult, el va fi in castig iar daca va trai putin
va fi in castig debirentierul.
Poate fi infiintat si cu titlu gratuit – prin donatie intre vii sau prin testament, dar nu
mai are caracter aleatoriu, ci este o liberalitate, deoarece pentru credirentier
nu exista sanse de pierdere si pentru debirentier nu exista sanse de castig –
si se poate cere reductiunea liberalitatii, conform dispozitiilor legale.
Are caracter consensual.
Creditorul rentei instraineaza debitorului un bun mobil sau imobil, ceea ce
echivaleaza cu o vanzare iar renta platita periodic ar fi pretul vanzarii;
proprietatea bunului se transfera de la o persoana la alta prin simplul acord
de vointa al partilor (acest aspect determinand caracterul consensual al
rentei).
Este translativ de proprietate.
Fara a fi necesara traditiunea bunului, transferul dreptului de proprietate are
loc in momentul acordului de vointa al partilor.
Renta viagera e un contract tipic aleatoriu – cuantumul rentei depinde de cat timp va trai
credirentierul (evenimentul incert). In cazul in care renta a fost constituita
in favoarea unui tert, iar credirentierul a decedat inaintea acestuia renta va
continua in beneficiul mostenitorilor credirentierului pana la decesul
tertului. Daca renta e cu titlu gratuit nu este aleatorie deoarece un contract
– pentru a fi aleatoriu – trebuie sa prezinte acest caracter pentru ambele
parti, in ceea ce priveste prestatiile lor reciproce.
Este un contract cu executare succesiva, fiind o prestatie
periodica despre care nu se stie cand se termina.
Conditii de
validitate.
Credirentierul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune, pentru ca renta viagera e translativa de
proprietate; pentru renta cu titlu gratuit persoana trebuie sa aiba capacitatea
de dispozitie ceruta pentru incheierea contractului de donatie sau a unui
testament.
Pentru consimtamant
se cer intrunite conditiile de la contractul de vanzare-cumparare.
Obiectul rentei
viagere: un bun mobil sau un bun imobil care se afla in circuitul civil.
Cauza trebuie sa
fie una licita si morala.
Incetarea
contractului are loc – in primul rand - prin moartea persoanei in favoarea
careia s-a constituit renta. Implinirea termenului de prescriptie extinctiva va
duce la incetarea rentei viagere. In cazul rentei cu titlu oneros contractul se
va stinge prin reziliere, atunci cand deirentierul nu a oferit garantiile
promise la incheierea contractului.
Diferente intre
contractul de intretinere si contractul de renta viagera.
Contractul de renta viagera nu trebuie confundat cu cel de
intretinere deoarece cele doua contracte nu sunt identice. La contractul de
intretinere debitorul se obliga sa asigure creditorului intretinerea pe viata
(hrana, locuinta, imbracaminte, medicamente etc) iar la renta viagera
debirentierul plateste periodic o suma. Pe scurt: la contractul de intretinere
obligatia debiorului este de a face
iar la renta viagera obligatia este de a
da. Renta se poate transmite altei persoane, creanta de intretinere, nu.
Renta poate fi urmarita de creditori. Contractul de intretinere e un contract nenumit,
contractul de renta viagera e un contract numit.
Cu titlu informativ
Ca o noutate in legislatia romaneasca avem, din Octombrie
2011, art 1271 cod civil: impreviziunea.
Articolul 1.271 Impreviziunea
(1) Partile sunt tinute sa isi execute obligatiile, chiar
daca executarea lor a devenit mai oneroasa, fie datorita cresterii costurilor
executarii propriei obligatii, fie datorita scaderii valorii contraprestatiei.
(2) Cu toate acestea, daca executarea contractului a devenit
excesiv de oneroasa datorita unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care
ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei, instanta
poate sa dispuna:
a) adaptarea contractului, pentru a distribui in mod
echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor;
b) incetarea contractului, la momentul si in conditiile pe
care le stabileste.
(3) Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile numai daca:
a) schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa incheierea
contractului;
b) schimbarea imprejurarilor, precum si intinderea acesteia
nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor, in mod
rezonabil, in momentul incheierii contractului;
c) debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor
si nici nu putea fi in mod rezonabil considerat ca si-ar fi asumat acest risc;
d) debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna-credinta,
negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.
Legea nr. 71/2011
pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil
Art. 107 -
Dispozitiile art. 1.271 din Codul civil privitoare la impreviziune se aplica
numai contractelor incheiate dupa intrarea in vigoare a Codului civil.
Art. 148 -
Dispozitiile art. 2.252 alin. (2)
din Codul civil nu impiedica aplicarea in cazul contractului de renta viagera a
art. 1.271 din Codul civil in privinta imprejurarilor survenite pe parcursul
executarii contractului, care nu sunt determinate de durata vietii persoanei
pana la decesul careia a fost constituita renta.
Art. 2252 c.civil
Irevocabilitatea contractului
(1) Debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind
restituirea capitalului şi renunţând la restituirea ratelor plătite.
(2) Debirentierul
este ţinut la plata
rentei până la decesul persoanei pe durata vieţii căreia a fost constituită
renta, oricât de împovărătoare ar putea deveni prestarea acesteia.
Conditii care trebuie
indeplinite pentru a se putea invoca impreviziunea
- sa existe un dezechilibru major si evident intre
prestatiile pe care partile le au de efectuat - dezechilibrul este atat de
pregnant incat il pune pe debitorul obligatiei intr-o situatie extrem de grava
(excesiv de oneroasa, doar oneroasa nefiind suficient pentru a se invoca impreviziunea) de dezavantajoasa,
daca si-ar indeplini prestatia.
- sa indeplineasca in mod cumulativ trei conditii:
a) schimbarea imprejurarilor, precum si intinderea acesteia
nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor, in mod
rezonabil, in momentul incheierii contractului;
b) sa se afle in afara controlului partii dezavantajate,
adica sa nu fi fost posibila prevederea;
c) riscul evenimentelor sa nu fi fost asumat de partea
dezavantajata; dezechilibrul intre prestaii (impreviziunea propriu-zisa) sa se
produca intr-un mod cu totul neprevazut, niciuna dintre parti nestiind ce
se va intampla intr-un viitor (prin definitie, indepartat) cu valoarea prestatiilor
la care partile s-au obligat.
Nu exista situatie de impreviziune atunci cand executarea
obligatiei a devenit imposibila din cauza unui eveniment de forta majora si nu
ca urmare a devenirii extrem de oneroase a obligatiei; într-o astfel de situatie
estevorba despre problema riscului contractual.
Resurse:
Contracte civile, dr.Eugen Safta-Romano, Ed Polirom 1999;
Noul Cod Civil si reglementarile anterioare. Prezentare
comparativa: legea de punere in aplicare, legislatia conexa, Mona Pivniceru,
Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012;
Articolul Exceptiile
de la principiul obligativitatii efectelor contractului prevazute in noul Cod
civil, de Gabriel Tita-Nicolescu, in Pandectele romane nr 11/2012.
Nota: articolul nu acopera toate aspectele cu privire la
contractul de renta viagera.
cum consideri ca instrainarea cu titlu gratuit presupune efectuarea unei contraprestatii?
RăspundețiȘtergereRenta viagera constituita cu titlu gratuit se refera la faptul ca A incheie contract cu B dar A trebuie sa plateasca renta lui C, numai pana la decesul lui B.
ȘtergereCu titlu gratuit, prin donatie (sub conditie) sau testament…
Cel putin, asa inteleg.
Acum am citi intrebarea ta si raspund dar va trebui sa mai caut info.