tag:blogger.com,1999:blog-23914586387206267022024-02-21T01:52:32.571+02:00Notiuni juridice generaleBlogul unui veșnic student grăbit.Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comBlogger74125tag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-15585376952570349162015-03-12T15:49:00.001+02:002022-02-02T21:24:45.479+02:00Asociatiile de proprietari si datele personale<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Legea 677/2001 pentru protectia persoanelor cu
privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a
acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, <b>defineste</b> la art.3 lit. a) <b>datele
cu caracter personal</b> ca fiind <span style="color: #2b00fe;">acele
informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila; o
persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct
sau indirect, in mod particular prin referire la un numar de identificare ori
la unul sau la mai multi factori specifici identitatii sale fizice,
fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale</span>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Mai pe larg, aceste <b>date cu caracter personal</b>
sunt: nume si prenume, adresa, cod numeric personal, serie si numar act de
identitate, numar de telefon, infatisarea (in cazul montarii camerelor de
supravegere viseo), fotografia, vocea, eventuale dizabilitati, apartententa la
un grup religios (religia, pe scurt) si altele de acest gen.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Conform art. 1 din Decizia Autoritatii
Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) 90/2006,
<span style="color: #2b00fe;">notificarea prelucrarii datelor cu
caracter personal nu este necesara in urmatoarele cazuri: [...] c) cand prelucrarea datelor cu caracter
personal referitoare la proprietarii sau chiriasii unui imobil folosit in comun
este efectuata de catre asociatiile de proprietari sau de locatari, in
exercitarea drepturilor si obligatiilor stabilite prin lege, in scopul
administrarii acelui imobil</span>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Asociatiile de proprietari, deci, NU trebuie
sa se inregistreze </span>(sa notifice) la ANSPDCP ca operatori de date pentru a tine
evidenta locatarilor (proprietari, chiriasi, alte persoane care locuiesc in
imobil), in <b>cartea de imobil</b> sau
altfel, dar sunt tinute sa respecte <b>cu
strictete</b> prevederile legii 677/2001 modificata si completata. <span style="color: #2b00fe;"><b>Exceptiile</b> de la obligatia de a notifica <b>NU exonereaza operatorul de indeplinirea
celorlalte obligatii care-i revin potrivit dispozitiilor legale aplicabile in
domeniul protectiei datelor cu caracter personal</b> (informarea persoanelor
vizate, confidentialitatea si securitatea prelucrarilor)</span> – ANSPDCP.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prin lege, fiecare proprietar, la
achizitionarea unui imobil intr-un bloc de locuinte este obligat ca in termen de
15 zile sa depuna la asociatia de locatari (sau la acel locatar ales de
ceilalti – unde nu exista asociatii constituite) documentul care sa ateste
proprietatea: contracul de vanzare-cumparare, certificat de mostenitor etc.</div>
<br />
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Art. 39</b> din O.U.G. nr.97 din 14 iulie
2005 republicata in anul 2011. </div>
<span lang="RO"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: #2b00fe;">(1) Persoanele care isi schimba
domiciliul sau isi stabilesc resedinta <b>sunt
obligate</b> sa ceara inscrierea in cartea de imobil la noua locuinta <b>in termen de 15 zile de la mutare</b>. </span></div>
<span style="color: #2b00fe;"><span lang="RO">
</span>
<br />
</span><div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: #2b00fe;">(2) Persoanele care locuiesc in imobil sunt obligate sa prezinte <b>actul de identitate responsabilului cartii
de imobil, la solicitarea acestuia</b>, pentru actualizarea cartii de
imobil. </span></div>
<span lang="RO"><i>
</i></span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><b style="font-weight: bold;">N.B.</b><b>: </b>in virtutea dreptului la
protejarea anumitor date locatarul are dreptul sa acopere in contract chestiuni
care nu intereseaza asociatia: numele persoanei de la care a cumparat, CNP,
pretul si ce mai considera, exceptand, evident, numele sau, seria actului de
identitate, autentificarea etc.</span></div>
<span lang="RO">
</span>
<br />
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Art. 38</b> din O.U.G. 97/2005 republicata</div>
<span lang="RO"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="color: #2b00fe;">(1) Organizarea activitatii de tinere a
evidentei locatarilor prin cartea de imobil revine Ministerului Administratiei
si Internelor, prin unitatile de politie</span>.</span></div>
<span lang="RO">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><b><span lang="RO">N.B.</span></b><span lang="RO"> Totusi, aceste carti de imobil nu mai sunt completate de politisti (ca
in era postdecembrista), ci de administratorul imobilului sau de un locatar, de
la sectiile de politie fiind doar achizitionate aceste registre. Cartea de
imobil le e utila politistilor, nu administratorilor (intr-un apartament, in
cartea de imobil pot fi trecute 4 persoane: doi adulti si doi copii, dar cota
la intretinere se calculeaza numai pentru parinti, copiii locuind in principal
la bunici – de exemplu).</span></span></div>
<span lang="RO">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span lang="RO"><span style="color: #2b00fe;">(2)
Cartea de imobil se intocmeste si se actualizeaza de catre persoana anume
desemnata, cu acordul acesteia, de catre proprietarul imobilului sau de
asociatia de proprietari; in cazul asociatiei de proprietari, responsabilul
cartii de imobil este, <b>de regula</b>,
administratorul sau un membru al comitetului executiv al asociatiei</span><i>.</i></span></span></div>
<span lang="RO">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><b><span lang="RO">N.B.</span></b><span lang="RO"> Exista situatii – si nu rare, din pacate, in care asociatiile mari au
numit cate un „sef de scara” ce a fost, automat, numit si membru in comitetul
executiv al asociatiei, dar nu toti locatarii au fost / sunt de acord ca
respectiva persoana sa aiba acces la datele lor personale neavand incredere
corectitudinea respectivei persoane.</span></span></div>
<span lang="RO">
</span>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: #2b00fe;">(3) Pastrarea, actualizarea si utilizarea
datelor din cartea de imobil de catre persoana desemnata in acest sens, conform
alin. (2), se fac <b>cu respectarea
dispozitiilor Legii nr. 677/2001</b> pentru protectia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date,
cu modificarile si completarile ulterioare.</span></div>
<span lang="RO"><span style="color: #2b00fe;">
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #2b00fe;">(4) Responsabilul cartii de imobil are obligatia sa inscrie, pe baza actului de
identitate, persoanele care domiciliaza sau au resedinta in imobilul respectiv
si sa o prezinte, la cerere, politistilor sau lucratorilor serviciilor publice
comunitare de evidenta a persoanelor. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
Foarte multi dintre cei care detin pentru
completare cartile de imobil cer persoanelor copii dupa actul de identitate –
ceea ce consider ca este ilegal. Pentru completarea cartii de imobil persoana
trebuie sa prezinte actul in original si respectivul noteaza datele in carte,
fara a detine copii dupa acele acte – codul numeric personal (CNP) nu e indicat
sa fie notat chiar oriunde langa numar si serie act de identitate, iar cand mai
e si adresa exacta poate fi si mai rau in cazul in care datele ajung pe mana
cui „nu trebuie”. Personal, n-am vreo garantie ca un locatar X nu vinde datele
personale catre furnizorii de publicitate si altii asemenea. Cand cartea de
imobil e la administrator e mai usor sa aflu un eventual vinovat in caz ca
datele mele sunt divulgate catre terti – fiind datele mele si la unii si la
altii si-ar putea plasa vina. In acest sens, OUG 97/2005 precizeaza in art. 6: al.
1) <span style="color: #2b00fe;">Codul numeric personal, denumit in
continuare C.N.P., reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o
persoana fizica si constituie singurul identificator pentru toate sistemele
informatice care prelucreaza date cu caracter personal privind persoana fizica.</span> </div>
<div style="text-align: justify;">
Altfel spus, in cazul cartii de imobil nu
trebuie notat CNP de oricine (fie administrator fie alt operator al cartii de
imobil) – parera mea, avand in vedere dispozitiile legii si unele decizii ale ANSPDCP.
In unele carti de imobil (cele postdecembriste) exista rubrici pentru... ocupatie
si loc de munca! Nimeni nu poate fi obligat sa declare unde lucreaza.</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #2b00fe;">(5) Cartea de imobil se intocmeste
intr-un singur exemplar, care se pastreaza la responsabilul cartii de
imobil.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
Practic, cartea de imobil e utila cu adevarat
numai politistilor, pe administratori nu-i intereseaza pentru ca ei au alta
evidenta a persoanelor.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>NOTA</b>: (citez) <span style="color: #3d85c6;">Întocmirea şi actualizarea
cărţilor de imobil nu mai cade în sarcina poliţiei. Acestea sunt făcute de
responsabilii cărţilor de imobil, poliţia având numai obligativitatea de a
verifica şi a contrasemna consemnările făcute în aceste cărţi de imobil. Înainte,
într-adevăr, pe baza actului de identitate, persoanele care aveau domiciliul
sau reşedinţa într-un imobil cu mai multe locuinţe erau trecute de un lucrător
de poliţie în acest document. <b>Acum, completarea cărţii de imobil revine
asociaţiilor de proprietari, <u><span>ele pot să ţină astfel evidenţa proprietarilor.
Sau nu</span></u>. Adică, rămâne la latitudinea acestora“, a declarat Alin Apostol,
purtător de cuvânt al IPJ Dolj</b>.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt multe asociatii care nu au aceasta carte de imobil pentru ca evidenta
persoanelor e clara, din alte registre.</div>
<div style="text-align: justify;">
Vezi aici, un articol din anul 2013:</div>
<div style="text-align: justify;">
http://www.gds.ro/Local/2013-11-14/Cartea+de+imobil%2C+obiect++de+muzeu/</div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Pe
scurt</span></b><span lang="RO">: legislatia este astfel formulata incat nimeni
sa nu stie exact cum se aplica dispozitiile – fapt care conduce, adesea, la
neintelegeri intre oameni. Dar ce-ar fi asociatia de proprietari fara
scandaluri?!</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Confidentialitatea</span></b><span lang="RO"> datelor in asociatiile de proprietari. Aici, asociatiile de locatari,
prin reprezentanti, stau foarte rau si locatarii nu par sa se sesizeze. In
momentul in care afisez numele (in unele cazuri nume si prenume) in dreptul
interfonului (cica sa stie lumea unde ma gaseste) se incalca aceasta
confidentialitate – ar trebui sa fie numarul apartamentului si codul de sunat
in casa. Am dreptul sa cer ca numele meu sa nu fie notat pe lista respectiva si
ei au obligatia sa-mi respecte cererea pentru ca aceasta practica intra la
„divulgarea datelor catre terti” – oricare neavenit care trece pe acolo poate
afla unde locuiesc; celor pe care-i vreau la usa mea le spun eu numarul de
apartament. Prin <b>terţ</b>, in dispozitiile
legii 677/2001, art. 3 lit. g) se intelege <span style="color: #2b00fe;">orice
persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv
autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, <b>alta</b> decat persoana vizata, operatorul
ori persoana imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a
operatorului sau a persoanei împuternicite, sunt autorizate sa prelucreze date;</span>
[...]</span></div>
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Despre celebrele <b>liste </b>unde sunt afisate, in
principal, sumele pe care le au de plata locatarii ce sa mai zic!? Oricare
neavenit care intra in holul blocului afla cine-unde locuieste, cate persoane
sunt in apartament, daca e o singura persoana stie daca e femeie sau barbat –
divulgarea numelui este contraventie, conform legii, pentru ca asociatia de
proprietari, desi scutita de la a notifica ANSPDCP, nu respecta
confidentialitatea la care e tinuta, totusi, prin aceasta lege. La avizier e
suficient daca se trece numarul apartamentului si cotele de plata – numele si numarul
de persoane sunt evidentiate in documentele aflate la asociatie (acolo, in
dosare, poate exista lista completata cu ce date e nevoie pentru evidenta
asociatiei). Dar, cei mai multi cetateni au ramas cu defectul de a sti ei
cine-unde sta, cate persoane sunt, cat consuma s.a.m.d., desi nu e treaba lor,
iar daca suspecteaza vreo frauda au dreptul sa ceara acte contabile (in copie)
de la asociatie – cum bine stim, insa, cei mai multi nu vor sa verifice pe faţă
anumite lucruri pentru ca nu vor sa se stie ca sunt interesati foarte si nu au
incredere in cei pe care i-au ales sa administreze imobilul. A scrie numele si
numarul persoanelor este si un gest riscant in lumea in care traim – am mai
multe exemple in acest sens, dar nu e locul sa le amintesc aici.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Pe
scurt</span></b><span lang="RO">: am dreptul sa cer (si ei au obligatia sa-mi
respecte cererea) ca numele meu sa nu mai fie dezvaluit oricui are acces in
imobil, pentru ca in aceste cazuri nu sunt obligat sa-mi dau consimtamantul
pentru ca nu incurca pe nimeni ca numele meu si numarul de persoane nu apar
intr-o lista <b>destinata informarii
personale</b> a fiecarui locatar.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Securitatea
prelucrarilor</span></b><span lang="RO">. Securitatea prelucrarilor e inexistenta
(si) din moment ce datele amintite mai sus sunt dezvaluite oricarui neavenit.
Unele asociatii au <b>site public</b> cu
datele de identificare ale locatarilor. (!!!) M-as mira ca toti acei locatari
sa fi fost de acord cu asa ceva, mai ales ca unii nici nu au acces la un
computer.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Ceea ce e foarte greu pentru unii sa inteleaga
este si faptul ca numai dezvaluirea unui numar de telefon care ti-a fost adus
la cunostinta de titular in calitatea ta de administrator (etc.) constituie o
incalcare a dispozitiilor legale. Daca cer de la administrator – si acesta imi
dezvaluie - numarul de telefon al unui proprietar, pe motiv ca s-a spart o
teava si trebuie sa vorbesc cu el, constituie contraventie ce face
administratorul (daca e necesar trebuie sa sune el, pentru ca lui i-a fost
incredintat numarul, nu mie).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Sisteme
de supraveghere video</span></b><span lang="RO"> – aceste sisteme colecteaza imagini
(imaginea persoanei este considerata in categoria datelor cu caracter personal
– v.mai sus).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">In primul rand sistemul de supraveghere
trebuie sa aiba toate aprobarile IGPR cerute de lege, si firma care instaleaza
sistemul sa aiba toate autorizatiile, sa existe un proiect si plan de
securitate depus la IGPR (Inspectoratul General al Politiei Romane) </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Pentru instalarea acestor sisteme e necesar
acordul proprietarilor (al tuturor proprietarilor) si se impune declararea
prelucrarii datelor in acest scop (<span style="color: #2b00fe;">monitorizarea/securitatea
persoanelor, spatiilor si/sau bunurilor publice/private</span>)
prin completarea unui formular de notificare distinct de cel necesar
pentru celelalte date personale, in forma <span style="color: #2b00fe;">notificare
generala</span> conform dispozitiilor L. 677/2001, modificata si completata, si
deciziilor emise in aplicarea sa. Operatorul de date trebuie sa notifice la ANSPDCP
prelucrarile de date efectuate in scopul protectiei bunurilor si persoanelor
prin monitorizarea accesului, pentru ca (citez): <span style="color: #2b00fe;">imaginile şi sunetele care se raportează la persoane fizice
identificate sau identificabile sunt considerate date cu caracter personal: <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: #2b00fe;">a) chiar
dacă imaginile sunt utilizate în cadrul unui circuit închis; chiar dacă nu sunt
asociate cu datele de identitate ale persoanei; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: #2b00fe;">b) chiar
dacă nu se raportează la persoane a căror figură a fost filmată, deşi conţin
alte informaţii (spre ex. numărul de înmatriculare al vehiculului sau numărul
PIN – numărul de identificare personală – obţinut la supravegherea instalaţiilor
automate de retragere a banilor – ATM); <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="color: #2b00fe;">c)
independent de suportul utilizat pentru prelucrare (de ex. sisteme video fixe
sau mobile, precum video-receptoare portabile; imagini color sau alb-negru), de
tehnica utilizată (dispozitive prin cablu, dispozitive cu fibră optică), de
tipul de aparate (fixe, rotative, mobile), de modalităţile de obţinere
(continuă sau discontinuă, de exemplu în cazul imaginilor obţinute la depăşirea
limitelor de viteză; situaţia este diferită în cazul înregistrării de imagini
efectuate ocazional şi izolat), precum şi de dezvăluire (conexiunea cu un
„centru”, transmiterea de imagini către terminale la distanţă etc.).
Identificarea unei persoane vizate poate fi, în limitele impuse de Directiva
95/46/CE, rezultatul unei combinări de date cu informaţiile deţinute de terţi
sau cu utilizarea unor tehnici particulare sau dispozitive speciale.</span><i><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">sursa:
http://www.dataprotection.ro/servlet/ViewDocument?id=870</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Cred ca avem nevoie de administratori si
presedinti de asociatie care inteleg importanta protectiei datelor care au
caracter personal. Cei mai multi insa, veniti dintr-o epoca in care activistii
de partid au facut din ei oi care sa behaie tot ce stiu despre vecin, sunt mai
greu de convins ca azi, cand furtul de identitate se poate savarsi relativ usor
(si sunt destui profesionisti care abia asteapta sa puna mana pe datele
personale ale unui om cinstit – se vand foarte scump astfel de date catre
infractori), cand numarul furturilor din locuinta au crescut foarte mult etc. e
necesara o minima protectie – impotriva hotului nu te poti apara cu adevarat
dar ii poti face <i>meseria</i> mai grea.<br />
<br />
<b>Nota</b>: textul nu epuizeaza tema; in functie de data la care cititi e posibil sa fi intervenit unele modificari legislative (intervin, uneori, de la o saptamana la alta), deci va rog sa verificati exactitatea dispozitiilor legale pe care le-am amintit.<br />
(valabil la data de 12.03.2015)</div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-62698934073980296452014-12-29T02:30:00.002+02:002022-02-02T21:26:36.850+02:00Camera preliminara si neconstitutionalitatea unor dispozitii din codul de procedura penala (I)<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">La nici trei luni de la intrarea in vigoare a
noilor coduri, in conferinta “Noile Coduri penale - de la lege la practica”,
organizata Baroul Valcea, in colaborare cu Baroul Olt si Baroul Gorj,
judecatorul Mihail Udroiu si-a inceput discursul printr-o comparatie intre
“teoria lebedelor negre” si Noul Cod de procedura penala, concluzionand ca
viciile imprevizibile din NCPP care vor fi descoperite pe parcurs, vor necesita
rapid o interpretare avizata pentru a se evita aplicarea incorecta a legii dar
si pentru a se asigura drepturile procesuale ale persoanelor implicate in
procesele penale. In acest context, motivul aparitiei “lebedelor negre” in NCPP
poate fi dat si de faptul ca Noul Cod penal a ajuns sa nu mai corespunda cu
proiectul Noului Cod de procedura penala, desi au fost create corelativ, din
cauza interventiei din partea Comisiei parlamentare asupra NCP dar si a legii
de punere in aplicare.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">La aceasta data codurile au suferit destule
modificari si a fost necesar si cate un recurs in interesul legii deoarece
instantele aveau o practica neunitara in unele cazuri.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Teoria lebedelor negre vizeaza in esenta
descoperirea aspectelor imprevizibile care produc efecte extreme si care
ulterior conduc la o previzibilitatea retroactiva.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Procedura camerei preliminare este una
introdusa prin codul de procedura penala in vigoare din februarie 2014. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO">Camera
preliminara</span></b><span lang="RO"> reprezinta <i>o etapa procesuala preliminara judecatii, in cadrul careia judecatorul
special desemnat in aceasta funcie si potrivit competentei instantei verifica
legalitatea sesizarii instantei, precum si a administrării probelor ori a
efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala</i> (G.
Antoniu, C. Bulai , <i>Dictionar de
drept penal si procedura penala</i>, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2011, pag. 110).<br />
</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Judecatorul Udroiu (in cadrul conferintei
amintite) arata ca desi NCPP introduce doua categorii noi de judecatori, <b>judecatorul de drepturi si libertati</b> (art
53 c.p.p.) si <b>judecatorul de camera
preliminara</b> (art. 54 c.p.p.), in realitate, insa, puterea procurorului e
mai mare. Dupa camera preliminara rolul procurorului de sedinta scade in mod
semnificativ, iar dezbaterea este concentrata daca actiunea parchetului este
sau nu temeinica.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Decizia Curtii Constitutionale (CC) prin care
au fost declarate neconstitutionale unele prevederi referitoare la camera
preliminara din Noul Cod de Procedura Penala si motivarea acesteia au fost
publicate un Monitorul Oficial, in data de 5 decembrie 2014.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">CURTEA CONSTITUTIONALA In numele
legii DECIDE:</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">1. Admite exceptia de neconstitutionalitate
ridicata de [...] in Dosarul nr. 325/43/2013 al Tribunalului Harghita -
Sectia penala Judecatorul de camera preliminara si constata ca <b>dispozitiile art. 344 al. 4) din Codul
de procedura penala sunt neconstitutionale</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">2. Admite exceptia de neconstitutionalitate
ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si
constata ca <b>solutia legislativa
cuprinsa in art. 345 alin. (1) si in art. 346 alin. (1) din Codul de procedura
penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta
”fara participarea procurorului si a inculpatului”, este neconstitutionala</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">3. Admite exceptia de neconstitutionalitate
ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si
constata ca <b>dispozitiile art. 347
alin. (3) din Codul de procedura penala raportate la cele ale art. 344 alin.
(4), art. 345 alin. (1) si art. 346 alin. (1) din acelasi cod sunt
neconstitutionale</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">4. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de
neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale
acelorasi instante si constata ca dispozitiile art. 345 alin. (2) si (3)
si art. 347 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala sunt
constitutionale in raport cu criticile formulate.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Definitiva si general obligatorie.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Pronuntata in sedinta din data de 11 noiembrie
2014.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Vezi <i>Partea
I</i>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/art-341-solutionarea-plangerii-de-catre.html" target="_blank">Partea a II-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/obiectul-si-durata-procedurii-in-camera.html" target="_blank">Partea a III-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-iv-art-344-masurile.html" target="_blank">Partea a IV-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/art-345-procedura-in-camera-preliminara.html" target="_blank">Partea a V-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-vi-art-346-solutiile.html" target="_blank">Partea a VI-a</a>, </span></div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-50269525403792286562014-12-29T02:22:00.002+02:002022-02-02T21:27:44.048+02:00Art. 341 Solutionarea plangerii de catre judecatorul de camera preliminara. Camera preliminara (II)<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Art.
341 - Solutionarea plangerii de catre judecatorul de camera preliminara<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(1) Dupa inregistrarea plangerii
la instanta competenta, aceasta se trimite in aceeasi zi
judecatorului de camera preliminara. Plangerea gresit indreptata se trimite pe
cale administrativa organului judiciar competent.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(2) Judecatorul de camera preliminara stabileste
termenul de solutionare, care este comunicat, impreuna cu un exemplar al
plangerii, procurorului si partilor, care pot depune note scrise cu privire la
admisibilitatea ori temeinicia plangerii. Petentului i se va comunica termenul
de solutionare. Persoana care a avut in cauza calitatea de inculpat poate
formula cereri si ridica exceptii si cu privire la legalitatea administrarii
probelor ori a efectuarii urmaririi penale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(3) Procurorul, in termen de cel mult 3 zile
de la primirea comunicarii prevazute la alin. (2), transmite judecatorului de
camera preliminara dosarul cauzei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(4) In situatia in care plangerea a fost
depusa la procuror, acesta o va inainta, impreuna cu dosarul cauzei, instantei
competente.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(5) Judecatorul de camera preliminara se pronunta
asupra plangerii prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara
participarea petentului, a procurorului si a intimatilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(6) In cauzele in care nu s-a dispus punerea
in miscare a actiunii penale, judecatorul de camera preliminara poate dispune
una dintre urmatoarele solutii:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">a) respinge plangerea, ca tardiva sau
inadmisibila ori, dupa caz, ca nefondata;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">b) admite plangerea, desfiinteaza solutia
atacata si trimite motivat cauza la procuror pentru a incepe sau pentru a
completa urmarirea penala ori, dupa caz, pentru a pune in miscare actiunea
penala si a completa urmarirea penala;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">c) admite plangerea si schimba temeiul de
drept al solutiei de clasare atacate, daca prin aceasta nu se creeaza o
situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(7) In cauzele in care s-a dispus punerea in
miscare a actiunii penale, judecatorul de camera preliminara:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">1. respinge plangerea ca tardiva sau
inadmisibila;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">2. verifica legalitatea administrarii probelor
si a efectuarii urmaririi penale, exclude probele nelegal administrate ori,
dupa caz, sanctioneaza potrivit art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate
cu incalcarea legii si:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">a) respinge plangerea ca nefondata;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">b) admite plangerea, desfiinteaza solutia
atacata si trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmarirea
penala;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">c) admite plangerea, desfiinteaza solutia
atacata si dispune inceperea judecatii cu privire la faptele si persoanele
pentru care, in cursul cercetarii penale, a fost pusa in miscare actiunea
penala, cand probele legal administrate sunt suficiente, trimitand dosarul spre
repartizare aleatorie;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">d) admite plangerea si schimba temeiul de
drept al solutiei de clasare atacate, daca prin aceasta nu se creeaza o
situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(8) Incheierea prin care s-a pronuntat una
dintre solutiile prevazute la alin. (6) si la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a),
b) si d) este definitiva.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(9) In cazul prevazut la alin. (7) pct. 2 lit.
c), in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii, procurorul si inculpatul
pot face, motivat, contestatie cu privire la modul de solutionare a exceptiilor
privind legalitatea administrarii probelor si a efectuarii urmaririi penale.
Contestatia nemotivata este inadmisibila.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(10) Contestatia se depune la judecatorul care
a solutionat plangerea si se inainteaza spre solutionare judecatorului de
camera preliminara de la instanta ierarhic superioara ori,
cand instanta sesizata cu plangere este Inalta Curte de Casatie si
Justitie, completului competent potrivit legii, care se pronunta prin incheiere
motivata, fara participarea procurorului si a inculpatului, putand dispune una
dintre urmatoarele solutii:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">a) respinge contestatia ca tardiva,
inadmisibila ori, dupa caz, ca nefondata si mentine dispozitia de incepere a
judecatii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">b) admite contestatia, desfiinteaza incheierea
si rejudeca plangerea potrivit alin. (7) pct. 2, daca exceptiile cu privire la
legalitatea administrarii probelor ori a efectuarii urmaririi penale au fost
gresit solutionate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(11) Probele care au fost excluse nu pot fi
avute in vedere la judecarea in fond a cauzei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Obs. <i>Dreptul
de acces la judecator se formeaza pe calea plangerii, intr-un termen de trei
zile de la comunicarea ordonantei, procedura este necontradictorie, este in
camera de consiliu si este definitiva. </i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Vezi <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-si.html" target="_blank">Partea I</a>, <i>Partea a II-a</i>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/obiectul-si-durata-procedurii-in-camera.html" target="_blank">Partea a III-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-iv-art-344-masurile.html" target="_blank">Partea a IV-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/art-345-procedura-in-camera-preliminara.html" target="_blank">Partea a V-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-vi-art-346-solutiile.html" target="_blank">Partea a VI-a</a></span></div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-62459623386199672562014-12-29T02:14:00.001+02:002022-02-02T21:32:22.125+02:00Obiectul si durata procedurii in camera preliminara. Camera preliminara (III)<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Art.
342 - Obiectul procedurii in camera preliminara<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul procedurii camerei preliminare il
constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a
legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii
administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire
penala.</div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Obs. <i>Principiul
caracterului preponderent scris in faza camerei preliminare este un principiu
cu doua taisuri</i>, afirma judecatorul Udroiu in conferinta mentionata. <i>Un principiu in care daca sunt hartiile bine
facute in cursul urmaririi penale si judecatorul nu vede dincolo de hartii
lucrurile se pot complica</i> (pentru inculpat, evident). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Judecatorul de camera preliminara, potrivit
art. 342 c.p.p., isi va exercita atributiile dupa trimiterea in judecata a
inculpatului, rechizitoriul constituind (potrivit art. 329 din acelasi act
normativ) actul de sesizare a instantei de judecata. Din aceasta
perspectiva, Curtea Constitutionala apreciaza ca trebuie stabilit in ce
masura principiile invocate de autorii exceptiei sunt incidente in aceasta
faza procesuala.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Art.
343 - Durata procedurii in camera preliminara<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Durata procedurii in camera preliminara este
de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Altfel spus: 60 de zile de plimbat hartii. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Vezi <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-si.html" target="_blank">Partea I</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/art-341-solutionarea-plangerii-de-catre.html" target="_blank">Partea a II-a</a>, <i>Partea a III-a</i>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-iv-art-344-masurile.html" target="_blank">Partea a IV-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/art-345-procedura-in-camera-preliminara.html" target="_blank">Partea a V-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-vi-art-346-solutiile.html" target="_blank">Partea a VI-a</a></span></div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-45764584983638576722014-12-29T02:08:00.002+02:002022-02-02T21:33:17.593+02:00Camera preliminara (IV). Art. 344 Masurile premergatoare<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Art.
344 - Masurile premergatoare<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(1) Dupa sesizarea instantei prin
rechizitoriu, dosarul se repartizeaza aleatoriu judecatorului de camera
preliminara.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(2) Copia certificata a rechizitoriului si,
dupa caz, traducerea autorizata a acestuia se comunica inculpatului la locul de
detinere ori, dupa caz, la adresa unde locuieste sau la adresa la care a
solicitat comunicarea actelor de procedura, aducandu-i-se totodata la
cunostinta obiectul procedurii in camera preliminara, dreptul de a-si angaja un
aparator si termenul in care, de la data comunicarii, poate formula in scris
cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a
efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala. Termenul este stabilit
de catre judecatorul de camera preliminara, in functie de complexitatea si
particularitatile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(3) In cazurile prevazute de art. 90,
judecatorul de camera preliminara ia masuri pentru desemnarea unui aparator din
oficiu si stabileste, in functie de complexitatea si particularitatile cauzei,
termenul in care acesta poate formula in scris cereri si exceptii cu privire la
legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de
urmarire penala, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(4) La expirarea termenelor prevazute la alin.
(2) si (3), judecatorul de camera preliminara comunica cererile si exceptiile
formulate de catre inculpat ori exceptiile ridicate din oficiu parchetului,
care poate raspunde in scris, in termen de 10 zile de la comunicare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Obs. <i>Pierderea
momentelor din cursul urmaririi penale precum si neinvocarea nulitatilor active
sau a aspectelor de nelegalitate si netemeinicie conduc la o situatie ca in
cursul judecatii, dupa ce cauza trece de camera preliminara, aceste aspecte sa
nu mai poata fi reiterate niciodata</i>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO">In ce
priveste camera preliminara, judecatorul Udroiu apreciaza ca asistenta juridica
este obligatorie in camera preliminara. Dispozitiile art. 344 alin. 3) preved
ca in conditiile in care sunt indeplinite dispozitiile prevazute de art. 90
alin. 1) din c.p.p. judecatorul va dispune desemnarea unui avocat din oficiu.
Chiar daca in mod nefericit art. 90 alin. 1) face referire la infractiunile
pentru care legea prevede in cursul judecatii pedeapsa mai mare de 5 ani, fiind
dispozitia corelativa de la art. 344, judecatorul Udroiu interpreteaza ca
asistenta juridica este obligatorie cand legea prevede pedeapsa mai mare de 5
ani. Cand o prevede? In foarte putine cazuri.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO">Codul
spune ca se face o comunicare intr-un termen si ca judecatorul stabileste un
termen care nu poate fi mai putin de 20 de zile in care sa se formuleze cereri
si exceptii. Termenul de cel putin 20 de zile, poate sa fie 30 sau 40, e un
termen judiciar. Problema de baza care s-a intalnit in practica judiciara, si
nu in biblioteca, este ca legea spune ca judecatorul de drepturi si libertati
dupa ce primeste exceptiile trimite procurorului, care are un termen de zece
zile sa se pronunte si apoi judecatorul la expirarea termenului de zece zile se
pronunta cu privire la cererile si exceptiile ridicate de inculpat. Textul nu
spune ca in ultima zi a termenului de zece zile sa se pronunte, ci la expirarea
termenului, ceea ce inseamna ca expira termenul si in oricare din zilele
ulterioare expirarii termenului procurorul se poate pronunta. Practica atesta
formularea de cereri, aparari, exceptii dupa expirarea termenului in care
trebuiau exprimate. Problema de fata este urmatoarea: se comunica sau nu se
comunica procurorului, se asteapta sau nu se asteapta raspunsul procurorului,
poate judecatorul de camera preliminara sa le ia in considerare, apreciindu-le
ca tardive. Ca sa fie tardive ar trebuie ca termenul stabilit sa fie unul legal
imperativ. In toate aceste ipoteze o sa vedeti ca in dosarele complicate
judecatorul nu se pronunta la expirarea termenului in care trebuia procurorul
sa raspunda sau sa fie formulate cereri si exceptii pentru ca daca cererile si
exceptiile au fost trimise prin posta in ultima zi a termenului stabilit de
catre judecator si ajunge in posta peste trei patru zile, automat nu va mai
avea ce sa faca pentru ca s-a pronuntat deja. Judecatorul va trebui sa fie
extrem de atent, cu atat mai mult cu cat incheierea de camera preliminara este
definitiva. </span></i></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Vezi <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-si.html" target="_blank">Partea I</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/art-341-solutionarea-plangerii-de-catre.html" target="_blank">Partea a II-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/obiectul-si-durata-procedurii-in-camera.html" target="_blank">Partea a III-a</a>, <i>Partea a IV-a</i>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/art-345-procedura-in-camera-preliminara.html" target="_blank">Partea a V-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-vi-art-346-solutiile.html" target="_blank">Partea a VI-a</a></span></div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-10912359716929799092014-12-29T02:03:00.004+02:002022-02-02T21:34:12.409+02:00Art. 345 Procedura in camera preliminara. Camera preliminara (V)<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Art.
345 - Procedura in camera preliminara<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(1) Daca s-au formulat cereri si exceptii ori
a ridicat din oficiu exceptii, judecatorul de camera preliminara se pronunta
asupra acestora, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara
participarea procurorului si a inculpatului, la expirarea termenului prevazut
la art. 344 alin. (4).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(2) In cazul in care judecatorul de camera
preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare, in cazul in care
sanctioneaza potrivit art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu
incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe administrate,
incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(3) In termen de 5 zile de la comunicare,
procurorul remediaza neregularitatile actului de sesizare si comunica
judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in
judecata ori solicita restituirea cauzei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Obs. <i><u>Dispozitiile
procedurale ale noului cod intaresc semnificativ rolul procurorului in cadrul
procedurilor penale</u>. Mihail Udroiu a amintit, intre altele, care sunt
actiunile pe care procurorul le poate intreprinde in camera preliminara, de
care avocatul trebuie sa tina cont in posibilitate existentei unor acte
susceptibile de a fi contestate sub aspectul nelegalitatii, dar si de problema
provocarii, care trebuie dovedita pana la trecerea cauzei de camera
preliminara. In acest context, judecatorul Udroiu apreciaza ca asistenta
juridica este obligatorie in camera preliminara, dar si ca, in forma in care
este in prezent, camera preliminara nu si-a atins scopul</i>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Pe de alta parte, Curtea Constitutionala, in
Decizia observa: In ceea ce priveste <u>rolul procurorului in
procedura camerei preliminare, din dispozitiile de lege criticate,
Curtea observa ca acesta nu are decat o participare limitata in
aceasta etapa procesuala</u>. Plecand de la obiectul procedurii
camerei preliminare, de la importanta probelor in procesul penal,
precum si de la rolul pe care procurorul il ocupa in procesul
penal, Curtea constata ca si acesta din urma trebuie sa se bucure in egala
masura de dreptul la o procedura orala.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Curtea retine ca dreptul la o <b>procedura orala</b> si la o <b>audiere publica</b> este deosebit de
important in contextul penal, caz in care o persoana acuzata de o
infractiune penala trebuie, in general, sa aiba posibilitatea de a
participa la o audiere in prima instanta (Hotararea din 20 iulie
2000 pronuntata in Cauza Tierce si altii impotriva San
Marino, paragraful 94). In cazul in care este vorba despre un singur
grad de jurisdictie si in cazul in care problemele nu sunt extrem de tehnice
sau pur legale, trebuie sa existe o procedura orala, procedurile scrise
nefiind suficiente (Hotararea din 10 decembrie 2009 pronuntata in Cauza
Koottummel impotriva Austriei, paragrafele 18-21).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Judecatorul va comunica procurorului deficientele
actului de sesizare iar acesta are un termen de 5 zile de la comunicare, termen
in care va analiza daca va mentine dispozitia de trimitere in judecata sau va
solicita restituirea cauzei. Remedierea neregularitatilor intrinseci e o
procedura ce necesita o durata de timp mai mare, ceea ce inseamna ca termenul
de 5 zile instituit de art. 345 al. 3) c.p.p. pentru procuror se aplica in
sensul ca in acest termen procurorul doar va constata neregularitatile
intrinseci si va comunica cel mai probabil judecatorului de camera preliminara
ca solicita restituirea cauzei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Se poate desprinde concluzia ca judecatorul de
camera preliminara se va pronunta asupra restituirii cauzei la parchet daca
procurorul nu a remediat deficientele constatate de judecator in termenul de 5 zile
numai atunci cand neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului
sau limitelor judecatii conform art. 346 al. 3) lit. a) precum si atunci cand
se observa alte neregularitati procedurale flagrante, iar nu pentru orice
deficiente.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">O interpretare a acestei dispozitii trebuie facuta
coroborat cu litera c) de la acelasi articol, unde judecatorul este obligat sa
restituie cauza la parchet atunci cand procurorul nu raspunde in termenul
de 5 zile prevazut de art. 345 al. 3). Pare ca dispozitiile ar fi contrare dar
se coroboreaza prin faptul ca ipoteza de la lit. a) are in vedere faptul ca
procurorul raspunde in termen de 5 zile dar nu remediaza deficientele
puse in vedere de judecator; de exemplu, prin mentinerea lor, pe cand la lit.
c) se are in vedere ipoteza in care procurorul nu raspunde in niciun
fel cu privire la dispozitiile judecatorului de camera preliminara. Solutia de
a trimite in mod obligatoriu cauza la parchet in aceasta situatie este fireasca
pentru ca judecatorul de camera preliminara nu cunoaste atitudinea procurorului
cu privire la deficientele constatate. Aceasta solutie poate fi privita si ca o
sanctiune a pasivitatii procurorului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Surse</span></b><span lang="RO">: </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">- I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr.
277 din 2 februarie 2010, (v. www.scj.ro); A. Criau, Drept procesual
penal, ed. a II-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2011, pag. 506; V. Dongoroz, S.
Kahane, G. Antoniu, C. Bulai, N. Iliescu, R. Stanoiu, <i>Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala</i>. Partea
generala, vol II, Ed. Academiei, Bucuresti, 1978, pag. 149;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">- M. Iordache, <i>Camera preliminara, o noua institutie de drept procesual penal</i>, Revista
Dreptul, nr. 2/2010, pag. 221-222.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Vezi <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-si.html" target="_blank">Partea I</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/art-341-solutionarea-plangerii-de-catre.html" target="_blank">Partea a II-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/obiectul-si-durata-procedurii-in-camera.html" target="_blank">Partea a III-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-iv-art-344-masurile.html" target="_blank">Partea a IV-a </a>, <i>Partea a V-a</i>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-vi-art-346-solutiile.html" target="_blank">Partea a VI-a</a></span></div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-1096412635475657432014-12-29T01:59:00.001+02:002022-02-02T21:35:16.629+02:00Camera preliminara (VI). Art. 346 Solutiile. Art. 347 Contestatia. Art. 348 Masurile preventive<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Art.
346 - Solutiile<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(1) Judecatorul de camera preliminara
hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea
procurorului si a inculpatului. Incheierea se comunica de indata procurorului
si inculpatului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(2) Daca nu s-au formulat cereri si exceptii
ori nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea termenelor prevazute la art.
344 alin. (2) sau (3), judecatorul de camera preliminara constata legalitatea
sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de
urmarire penala si dispune inceperea judecatii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(3) Judecatorul de camera preliminara
restituie cauza la parchet daca:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">a) rechizitoriul este neregulamentar intocmit,
iar neregularitatea nu a fost remediata de procuror in termenul prevazut la
art. 345 alin. (3), daca neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii
obiectului sau limitelor judecatii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">b) a exclus toate probele administrate in
cursul urmaririi penale;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">c) procurorul solicita restituirea cauzei, in
conditiile art. 345 alin. (3), ori nu raspunde in termenul prevazut de aceleasi
dispozitii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(4) In toate celelalte cazuri in care a
constatat neregularitati ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe
probe administrate ori a sanctionat potrivit art. 280-282 actele de urmarire
penala efectuate cu incalcarea legii, judecatorul de camera preliminara dispune
inceperea judecatii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(5) Probele excluse nu pot fi avute in vedere
la judecata in fond a cauzei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(6) Daca apreciaza
ca instanta sesizata nu este competenta, judecatorul de camera
preliminara procedeaza potrivit art. 50 si 51, care se aplica in mod
corespunzator.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(7) Judecatorul de camera preliminara care a
dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Art.
347 - Contestatia<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(1) In termen de 3 zile de la comunicarea
incheierii prevazute la art. 346 alin. (1), procurorul si inculpatul pot face
contestatie cu privire la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor,
precum si impotriva solutiilor prevazute la art. 346 alin. (3)-(5).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(2) Contestatia se judeca de catre judecatorul
de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate.
Cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si Justitie,
contestatia se judeca de catre completul competent, potrivit legii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(3) Dispozitiile art. 343-346 se aplica in mod
corespunzator.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Obs. <i>Daca
in termenul stabilit de judecator nu s-au depus exceptii, nu este posibila contestarea,
o asemenea contestatie fiind inadmisibila. Este admisibila o contestatie in
situatia in care dupa ce s-au depus cereri si exceptii judecatorul se pronunta
asupra acestora, nu atunci cand nu s-au depus</i>. (v.Obs. la art 344 c.p.p.)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Curtea observa ca, potrivit art. 347 alin.
(3) din Codul de procedura penala, dispozitiile art. 343-346
din acelasi cod se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste
contestatia cu privire la solutia pronuntata de judecatorul de camera
preliminara. In aceste conditii, <b>Curtea retine
ca cele expuse anterior se aplica mutatis mutandis si in ceea ce priveste
procedura contestatiei impotriva solutiei pronuntate de judecatorul de
camera preliminara. Pentru aceste motive, Curtea urmeaza sa admita
exceptia de neconstitutionalitate si sa constatate ca dispozitiile art.
347 alin. (3) raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1)
si art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala
sunt neconstitutionale</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Referitor la dispozitiile art. 347 alin. (1)
si (2) din Codul de procedura penala, Curtea retine ca acestea
reglementeaza contestatia cu privire la modul de solutionare a cererilor
si a exceptiilor in procedura camerei preliminare, precum
si impotriva solutiilor prevazute de art. 346 alin. (3) si (5)
din acelasi cod. Curtea retine ca aceste dispozitii, prin
prisma criticilor formulate, nu impieteaza asupra drepturilor
procesuale ale procurorului si inculpatului, astfel incat in raport cu
aceste critici exceptia apare ca fiind neintemeiata.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Art.
348 - Masurile preventive in procedura de camera preliminara<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(1) Judecatorul de camera preliminara se
pronunta, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, mentinerea,
inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(2) In cauzele in care fata de inculpat s-a
dispus o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara verifica
legalitatea si temeinicia masurii preventive, procedand potrivit dispozitiilor
art. 207.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Curtea retine ca, potrivit art. 345, art. 346
alin. (1) si art. 347 din Codul de procedura penala, procedura
desfasurata in camera preliminara nu se realizeaza potrivit unei
proceduri orale in care partile din proces sa-si poata expune sustinerile,
ci pe baza celor depuse in scris de catre inculpat si a raspunsului parchetului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Pentru toate argumentele expuse in prealabil,
din perspectiva verificarii legalitatii administrarii probelor,
Curtea constata ca, pe de-o parte, probele, odata ce au fost excluse,
nu mai pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei, iar pe de alta
parte, judecatorul de camera preliminara este suveran asupra
stabilirii legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor
de urmarire, fiind singurul care poate aprecia asupra acestor elemente.
Astfel, actele pe care acesta le indeplineste au o influenta directa
asupra desfasurarii si echitatii procesului propriu-zis. Odata inceputa
judecata, judecatorul fondului nu mai poate aprecia asupra probelor
excluse, dar nici asupra legalitatii administrarii probelor ce au ramas
castigate procesului. Dupa ramanerea definitiva a solutiei dispuse
de judecatorul de camera preliminara, nu mai exista niciun
temei legal in baza caruia inculpatul sa poata ridica cereri ori
exceptii referitoare la aspecte deja analizate in camera preliminara.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Curtea observa ca, din reglementarea institutiei
camerei preliminare, se desprinde ideea imposibilitatii pentru judecatorul
din aceasta faza de a administra probe pentru a stabili legalitatea
probelor administrate in faza de urmarire penala, nebeneficiind de
contradictorialitate si oralitate, singura posibilitate pentru acesta
fiind constatarea formala a legalitatii probelor sau necesitatea
excluderii unora dintre acestea. Or, astfel cum s-a aratat
anterior, organul de urmarire penala strange si administreaza probe
atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau
inculpatului, astfel incat, in situatia in care in cauza respectiva
sunt mai multi inculpati, proba care actioneaza in favoarea unuia poate
actiona in defavoarea celuilalt. Totodata, Curtea observa ca in
anumite circumstante aspectele de fapt ce au stat la baza obtinerii
anumitor probe au relevanta directa si implicita asupra legalitatii
probelor; or, imposibilitatea judecatorului de camera preliminara de
a administra noi probe ori de a solicita depunerea anumitor inscrisuri,
precum si lipsa unei dezbateri orale cu privire la aceste aspecte, il pun
pe acesta in postura de a nu putea clarifica situatia de fapt, aspect ce
se poate rasfrange implicit asupra analizei de drept. Din aceasta
perspectiva, Curtea apreciaza ca rezultatul procedurii in camera
preliminara referitor la stabilirea legalitatii administrarii probelor si
a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala
are o influenta directa asupra desfasurarii judecatii pe fond, putand sa
fie decisiv pentru stabilirea vinovatiei/nevinovatiei inculpatului. Or,
reglementand in acest mod procedura camerei preliminare si avand in
vedere influenta pe care aceasta procedura o are asupra fazelor
de judecata ulterioare, <b>Curtea
constata ca legiuitorul a incalcat dreptul partilor la un proces
echitabil in componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea si
egalitatea armelor</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Pentru aceste motive, <b>Curtea urmeaza sa admita exceptia de neconstitutionalitate si sa
constate ca solutia legislativa cuprinsa in art. 345 alin. (1) si in art.
346 alin. (1) din Codul de procedura penala</b>, potrivit careia
judecatorul de camera preliminara se pronunta ”fara participarea
procurorului si a inculpatului”, este neconstitutionala, intrucat nu
permite participarea procurorului, a inculpatului, a partii civile si a
partii responsabile civilmente in procedura desfasurata in camera
de consiliu, in fata judecatorului de camera preliminara.
Curtea retine ca, din perspectiva exigentelor dreptului la un
proces echitabil, este suficient sa li se asigure partilor
posibilitatea participarii in aceasta etapa procesuala, judecatorul
putand decide asupra finalizarii procedurii in camera preliminara si
fara participarea partilor atata timp cat acestea au fost legal citate.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Vezi <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-si.html" target="_blank">Partea I</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/art-341-solutionarea-plangerii-de-catre.html" target="_blank">Partea a II-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/obiectul-si-durata-procedurii-in-camera.html" target="_blank">Partea a III-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/camera-preliminara-iv-art-344-masurile.html" target="_blank">Partea a IV-a</a>, <a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/art-345-procedura-in-camera-preliminara.html" target="_blank">Partea a V-a</a>, <i>Partea a VI-a</i></span></div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-15389057951379364372014-12-28T10:41:00.002+02:002022-02-02T21:36:09.169+02:00Cum alegi avocatul?<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Atunci cand ai o problema juridica e indicat sa apelezi la ajutor
specializat. Chiar si scrierea unei adrese catre o institutie publica va fi mai
bine redactata de un specialist decat de cineva fara experienta. Avocatul
redacteaza cererea scurt si la obiect, fiind eliminate chestiunile care au numai
o legatura tangentiala cu speta, si astfel cel care va citi va intelege mai
usor fara a se pierde in amanunte. In chestiuni mai complicate, deci, prezenta
avocatului aproape ca se impune. Nu e suficient sa stii ca <i>dreptatea</i> e de partea ta, trebuie s-o si dovedesti si trebuie sa
stii care sunt probele utile si de unde le ei, trebuie sa indeplinesti anumite
termene de procedura, trebuie sa stii cand si cum sa vorbesti intr-o sala de
judecata pentru a nu pierde timpul tuturor celor prezenti acolo, trebuie sa
stii ce sa ceri si cand sa ceri, ce sa prezinti si cand sa prezinti..<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Calitatea de avocat</b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Calitatea de avocat
o pot avea doar persoanele inscrise in <i>tabloul
baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor
din România</i> (art. 1 al. 2) din legea nr. 51/1995, republicata). Se
impune necesitatea de a verifica avocatul ales in Tabloul avocatilor -
persoana care nu apare acolo si care se da drept avocat ar trebui reclamata,
dar daca nu reclamati macar nu apelati la serviciile acesteia.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Avocatul <span lang="RO">are libertatea de a-si alege clientii in
functie de principiile si covingerile sale. Avocatul poate refuza o cauza in
situatia in care aceasta nu pare a avea o rezolvare intr-un timp rezonabil, daca
implica o serie de complicatii pe care clientul nu le banuieste, daca are multe
dosare simultan s.a..</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><i><span lang="RO">Criterii</span></i><span lang="RO"> in alegerea avocatului.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Sinceritate si seriozitate</b>. Sinceritatea nu e o calitate care se poate
observa imediat dar consultarea cu mai multi avocati (cand e posibila), cu
onorariu rezonabil (onorariu mult mai mic decat in caz de reprezentare,
asistare) pot ajuta clientul sa isi faca o idee despre sinceritatea avocatului
pe care vrea sa il angajeze. Avocatul este sfatuitorul si el nu isi poate
permite sa spuna numai ceea ce ar vrea clientul sa auda dar trebuie sa
foloseasca un limbaj pe care clientul sa il inteleaga si trebuie sa raspunda la
toate intrebarile pe care acesta i le adreseaza. Avocatul serios si sincer
nu-si indeamna clientul la proces decat daca acesta e singura cale de rezolvare
a problemei. Avocatul este aparator al intereselor clientului, mediator si psiholog.
Un avocat bun stie sa-si apropie clientii pentru ca se implica, e atent si
nu-si considera clientul ca fiind un oarecare bun de jumulit.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Avocatul care isi incurajeaza clientul din primul moment dar nu prea e
atent la ceea ce ii spune acesta sau nu pune intrebari punctuale ar fi de
preferat sa fie evitat. Evitat ar trebui sa fie si avocatul mereu grabit,
care-si intalneste clientul numai pe treptele instantelor, la o cafea sau cine
stie pe unde. Un avocat serios este acela care isi invita clientii la cabinet
sau se deplaseaza la sediul firmei clientului. Un avocat serios nu isi
racoleaza clientii de pe holurile instantelor sau de prin alte parti.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Alegeti un avocat
care sa fie imbracat decent - desi acesta nu este un criteriu tocmai obiectiv,
dar felul in care arata un om spune destul de multe despre el. Trebuie avut in
vedere si modul in care avocatul se comporta cu clientul; daca e arogant sau
prea familiar evitati-l; un avocat cu prestanta e oficial dar politicos,
implicat fara a fi familiar.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Un avocat serios da dovada de <b>rabdare</b>
- isi asculta clientul si nu da o solutie de la prima intalnire, sansele de
castig e putin probabil sa fie evaluate de la prima vedere; e necesara o
analiza atenta a documentelor, o sedinta de informare pentru a afla toate
informatiile relevante, inclusiv unele care s-au dovedit necesare dupa prima
intalnire si dupa studierea documentelor - studierea documentelor, sedinta de
informare (consultanta) ar putea fi taxate in plus, separat de onorariu.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Profesionalismul</b> se dovedeste imediat: dupa prima discutie,
daca e dispus sa preia cauza, avocatul va spune onorariul pe care il pretinde
si cam tot ce ar fi probabil a urma sa fie de platit in timpul colaborarii. <span lang="RO">Avocatul este obligat sa incheie un contract de asistenta juridica si
sa elibereze chitanta pentru toate sumele achitate conform contractului. Pentru
cei care doresc sa recupereze onorariile achitate, avocatul este obligat sa
depuna chitantele in original la dosarul cauzei si sa solicite instantei
de judecata obligarea adversarului clientului la plata acestora, in cazul in
care clientul va avea castig de cauza.</span><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Nu e suficient ca
avocatul sa fie celebru; daca nu are o buna reputatie (e cunoscut ca avand
afaceri controversate sau are reputatia de a nu se prezenta la timp si de a-si
trata clientii cu indiferenta) mai bine il evitati. Primul lucru pe care il
aveti de facut e sa cautati in tabloul avocatilor, unde sunt si datele de
contact.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Avocatul ar trebui sa aiba <b>specializarea</b>
necesara cauzei care i se prezinta. Aceasta nu inseamna ca avocatul nu s-ar
descurca in caz contrar si nu ii este interzis. Dar, de exemplu, un avocat care
are cele mai multe cauze in materia dreptului civil s-ar descurca, probabil,
ceva mai greu in cazul unei spete cu arestati. Chiar daca un avocat are
notorietate si e specialist intr-un domeniu e de preferat unul specializat in domeniul
cauzei clientului, chiar daca nu este la fel de cunoscut.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Cea mai buna cale de a gasi un avocat potrivit e recomandarea - fie de
la cunoscuti care au fost multumiti, fie de prin mass-media, fie in functie de
eventuale lucrari sau articole publicate. Orientativ, se poate cauta pe net numele
unui avocat, pentru a citi articole scrise de el sau despre el etc.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Pregatirea,
experienta, performantele profesionale nu sunt factori determinanti cand
trebuie ales intre avocati care isi exercita profesia in cabinete individuale
si cei care o exercita in cadrul unei societati profesionale (firma de
avocatura) deoarece există avocati buni in ambele forme de exercitare a
profesiei. E de presupus ca cei de la firme ar fi mai indicati pentru ca e
posibil ca o speta sa implice cunostintele mai multor specialisti in diferite
ramuri de drept dar e de la sine inteles ca si onorariul va fi mai mare. In
cazul alegerii firmei e de preferat intelegerea de la bun inceput daca avocatul
care sta la discutii va fi cel care va prelua cauza sau o va preda unui alt asociat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Calificarea mai mare
a avocatului creste sansa de reusita dar nu o garanteaza. Un avocat celebru nu
e garantul reusitei dar cu unul bine pregatit in domeniul cauzei date pot fi
ceva mai multe sanse.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Varsta si sexul</b>. Ideea ca un avocat e prea tanar pentru a avea
vreo sansa e gresita si la fel de gresita este si aceea ca un avocat varstnic e
plictisit si se gandeste numai la pensionare. E adevarat, un avocat care are
cel putin varsta de 30 de ani se presupune ca are ceva experienta, ca are si
cursuri de pregatire la activ, are seriozitatea necesara profesiei.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Ca e femeie sau ca e barbat conteaza mai putin, desi se presupune ca
femeile sunt mai empatice iar barbatii mai detasati. Alegerea pe criteriide sex
depinde si de potentialul client dar si de natura cauzei, uneori. Poate ca in
cazurile de divort ar fi recomandabil ca alegerea sa se faca in functie de
sexul celui care angajeaza avocatul: femeia sa angajeze femeie si barbatul un
avocat barbat - o parere subiectiva, ar zice multi dar s-ar putea sa fie una
fireasca pentru ca inainte de a fi avocat acesta e om si devine un confident. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Onorariile<o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Un avocat bun stie sa-si aprecieze corect onorariul si asta nu se
traduce ca bani mai putini inseamna ieftin si prost. Unele barouri au publicat
liste cu onorarii minimale, orientative, pentru ca primul lucru la care se
gandeste un potential client este suma de bani pe care va trebui sa o
plateasca. Dar aceste <i>bareme</i> nu
trebuie considerate obligatorii pentru avocati, fiind orientative.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Onorariile se stabilesc in functie de complexitatea spetei, in primul
rand. <span lang="RO">Intinderea unei cauze este determinanta pentru
stabilirea onorariului, atat ca dificultate, timp, dar si in privinta
costurilor si volumului de munca. Nicio speta nu seamana cu cealalta, chiar
daca <i>gura targului</i> zice ca da, pentru
ca pot exista componente care le diferentiaza ca grad de complexitate,
dificultate, necesar de documente etc.. Si e greu de stiut din momentul
semnarii contractului daca o speta complexa se va intinde pe un an sau mai
multi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Pe langa onorariu
ar putea fi necesare si <b>alte cheltuieli</b>
si de aceea trebuie discutat pe indelete pentru a se specifica si aceste sume
in contractul de asistenta / reprezentare; de exemplu, deplasarea in alta
localitate, deplasarea pe la diferite institutii s.a..</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pentru a putea trai si a-si achita toate darile catre Uniune, stat etc.,
un avocat care practica onorarii prea mici ar trebui sa angajeze multe cauze,
ceea ce inseamna ca se va concentra greu spre deloc la acestea si daca ar
face-o n-ar mai avea timp nici sa respire, plus ca e probabil ca doua cauze sa
fie programate, la un moment dat, in aceasi zi la doua instante diferite - cea
ce ar conduce la neprezentarea avocatului la una dintre cauze, in detrimentul
clientului. Un onorariu mic poate insemna si neimplicarea totala a avocatului
in cauza. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Unii considera onorariile stabilite pe rate
orare ca fiind cea mai echitabila forma de colaborare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Majoritatea avocatilor nu se imbogatesc
profesand avocatura. Din onorariul pe care il plateste clientul</span> avocatul are multe de platit, catre stat si
catre baroul din care face parte. De exemplu, pentru anul 2014, cota
obligatorie lunara de contributie la fondul de asigurari sociale si pensii al
avocatilor a fost intre 250 si 1250 de lei (pentru avocatii definitivi, stagiarii
avand de achitat ceva mai putin), in functie de venitul brut lunar; 16 % este
impozitul pe venit; contributia la Uniunea Nationala 12 lei, la baroul local 60
lei (ca exemple, calculat cu aproximatie lunar, pentru ca se plateste anual);
5,5 % din brut contributia la sanatate; cheltuieli cu logistica (chirie,
utilitati, consumabile, transport etc.) si colaboratorii; asigurarea anuala de
malpraxis, care este de 6000 de euro pentru avocatii definitivi si 3000 de euro
pentru stagiari etc. Apoi, are si el familie, copii la scoala, utilitatile de
acasa si alte cheltuieli cu locuinta; trebuie sa se hraneasca si sa-si cumpere
haine si nu numai. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pe scurt: cei mai multi avocati care au cabinete individuale nu se
imbogatesc; poate cei de la “casele de avocatura” sau cei putini care au
onorarii ce pornesc de la 3000 de euro in sus - dar nu despre acestia scriu
aici. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Unele <i>sfaturi</i><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nu ascundeti nimic avocatului, chiar daca aveti impresia ca e ceva care
v-ar dezavantaja - sinceritatea clientului cantareste mult pentru succesul (sau
insuccesul) demersurilor. Rolul avocatului nu e sa judece clientul si faptele
acestuia, ci sa ii ofere cea mai buna solutie in problema, cea mai buna
consultanta. Detaliile sunt foarte importante si, cel mai adesea, fac diferenta
intre succes si insucces.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nu cautati si nu va asteptati la dreptate absoluta in instanta, ci la
castig de cauza. Dreptatea o are cel care are cele mai multe argumente juridice
in sustinerea cauzei (probe, martori etc.), adica poate castiga cauza.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nu colaborati cu un avocat pe care nu puteti sa-l contactati (alegeti
altul cat mai repede daca situatia se repeta prea des) dar nici nu-l bombardati
cu apeluri telefonice, e-mail-uri, vizite etc. Un avocat care se respecta si
isi respecta clientul il va informa prompt si la fel de prompt ii va raspunde
la intrebari.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nu va imaginati ca avocatul angajat de dv va <i>vinde</i> partii adverse doar pentru ca saluta avocatul adversarului dv
sau pentru ca ii vedeti impreuna pe holuri sau la o cafea. Avocatii sunt colegi
si e posibil ca in alte cauze sa fie de aceeasi parte, aparand interesele
comune ale altor persoane.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Avocatii care ezita incheierea contractului de asistenta / reprezentare
ar trebui evitati.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
E adevarat ca nu stim azi ca <st1:place w:st="on">maine</st1:place>
ne trebuie un avocat iar atunci cand suntem presati de timp alegem “la noroc”.
Avem sansa sa fim multumiti dar daca nu, exista posibilitatea de a renunta la
contract - nu va fi recuperat integral - in toate cazurile - onorariul platit
dar diminuam eventuale pagube..<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Atunci cand va angajati intr-un proces ar fi bine sa stiti pana unde
vreti sa mergeti pentru ca poate fi posibil ca toate cheltuielile pe care le
faceti cu aceasta ocazie sa fie net mai mari decat in eventualitatea castigarii
cauzei.<o:p></o:p></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Avocatul va depune toate eforturile pentru apararea intereselor clientului
dar si instanta si avocatul celeilalte parti au un rol important intr-un
proces, judecatorii avand ultimul cuvant.<o:p></o:p></div>
Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-33439806283984983292014-12-27T22:26:00.001+02:002022-02-02T21:36:26.554+02:00Prezenţa avocatului in procesul penal<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Procesul penal</b> e definit ca fiind activitatea reglementata de
lege, desfasurata de organele competente, cu participarea partilor si a altor
persoane, in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor ce constituie
infractiuni, astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie
pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa
la raspundere penala.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Conf. art. 2 al. 2)
din Legea 51/1995 (republicata) privind profesia de avocat, acesta <b><span lang="RO">promoveaza</span></b><span lang="RO"> si <b>apara</b> drepturile,
libertatile si interesele legitime ale omului iar conf. al. 3) <b>avocatul</b> are dreptul sa <b>asiste</b> si sa <b>reprezinte</b> persoanele fizice si juridice in fata instantelor
autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de
urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata
altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure
avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.</span></div>
<o:p></o:p><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Avocatul</b>, conform art 29 c.p.p., este participant in
procesul penal, avand un rol determinat (chiar determinant) in cursul
procesului penal, inclusiv incepand cu faza urmaririi penale, care este prima
faza a procesului penal. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Conf. art 10 al. 2) avocatul are dreptul sa beneficieze de timpul si
inlesnirile necesare pregatirii apararii (ca si partile si <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/participantii-in-procesul-penal.html" target="_blank">subiectii procesuali principali</a>) iar organele judiciare au obligatia sa asigure exercitarea deplina
si efectiva a dreptului la aparare de catre parti si subiectii procesuali
principali in tot cursul procesului penal (art. 10 c.p.p. al. 5).<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Avocatul</b> are dreptul <span lang="RO">de a consulta dosarul cauzei (<b>art. 94. c.p.p.</b>) in orice stadiu
procesual. <u>Art. 94 al.1) c.p.p</u>.: pe tot parcursul procesului penal
avocatul partilor ai al subiectilor procesuali principali <b>are dreptul de a solicita consultarea dosarului</b>; acest drept nu
poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv. <u>Art. 94 al. 2) c.p.p</u>.:
consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de
a nota date sau informatii din dosar, precum si de a obtine fotocopii pe
cheltuiala clientului. <u>Art. 94. al. 3)</u> : in cursul urmaririi penale
procurorul stabileste data si durata consultarii intr-un termen rezonabil;
acest drept poate fi delegat organului de cercetare penala. <u>Art. 94 al. 4): </u>in
cursul urmaririi penale, procurorul poate restrictiona motivat consultarea
dosarului, daca prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfasurari a urmaririi
penale. Dupa punerea in miscare a actiunii penale, restrictionarea se poate
dispune pentru cel mult 10 zile. <u>Art. 94 al. 5)</u>: in cursul urmaririi
penale, avocatul are <b>obligatia</b> de a
pastra confidentialitatea sau secretul datelor si actelor de care a luat cunostinta
cu ocazia consultarii dosarului. <u>Art. 94 al. 6)</u>: in toate cazurile,
avocatului nu ii poate fi restrictionat dreptul de a consulta declaratiile partii
sau ale subiectului procesual principal pe care il asista ori il reprezinta. <u>Art.
94 al. 7)</u>: in vederea pregatirii apararii, avocatul inculpatului are
dreptul de a lua cunostinta de intreg materialul dosarului de urmarire penala in
procedurile desfasurate in faţa judecatorului de drepturi si libertati privind
masurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participa. <u>Art.
94 al. 8)</u>: dispozitiile acestui articol se aplica in mod corespunzator cu
privire la dreptul partilor si al subiectilor procesuali principali de a
consulta dosarul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Conf. dispozitiilor art. 109 al. 2) suspectul
sau inculpatul are dreptul <b>sa se
consulte cu avocatul atat inainte cat si in cursul audierii</b>, iar organul
judiciar, cand considera necesar, poate permite acestuia sa utilizeze insemnari
si notite proprii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Atunci cand avocatul suspectului sau al
inculpatului este <b>prezent la efectuarea
unui act de urmarire penala</b> se face mentiune despre aceasta si despre
eventuale obiectiuni formulate iar actul este semnat si de avocat, conf. art.
92 al. 6) c.p.p. Conf. art. 95 al. 1) c.p.p. avocatul are dreptul de a formula
plangere potrivit art. 336-339.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">In cursul urmaririi penale avocatul persoanei
vatamate, al partii civile sau al partii responsabile civilmente poate solicita
(ca si avocatul suspectului sau inculpatului) <b>sa fie incunostintat</b> de data si ora efectuarii actului de urmarire
penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea
se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea
mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal (art. 92 al. 2) c.p.p.).
Are dreptul <b>sa participe la audierea
oricarei persoane</b> de catre judecatorul de drepturi si libertati, sa
formuleze plangeri, cereri si memorii (art. 92 al. 4) c.p.p.). Conf. art. 93 -
asistenta juridica a persoanei vatamate, a partii civile si a partii
responsabile civilmente - al. 1) sunt aplicabile dispozitiile art. 89 al. 1)
c.p.p..</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">In art. 204 c.p.p. - <b>calea de atac impotriva incheierilor</b> prin care se dispune asupra
masurilor preventive in cursul urmaririi penale - la al. 8) se dispune ca
obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de un avocat, ales
sau numit din oficiu. In <b>cazul retinerii</b>,
avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de a comunica direct cu
acesta, in conditii care sa asigure confidentialitatea (art. 209 al. 9)
c.p.p.).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">In toate cazurile, in <b>procedura camerei preliminare</b>, pentru solutionarea cailor de atac
suspectul sau inculpatul va fi obligatoriu asistat de un avocat, ales sau numit
din oficiu (art. 205 al. 8 c.p.p.). La fel, conf. art. 214 al. 3 c.p.p., in <b>cazul luarii masurii controlului judiciar</b>
de catre judecatorul de camera preliminara sau de instanta de judecata,
prezenta avocatului inculpatului (si participarea procurorului) sunt
obligatorii. In procedura de <b>camera
preliminara</b> ziua si ora stabilite pentru judecata propunerii de luare a <b>masurii arestarii preventive</b> sunt aduse
la cunostinta avocatului inculpatului, caruia, la cerere, i se pune la dispozitie
dosarul cauzei pentru studiu. Inculpatul aflat in stare de libertate este citat
pentru termenul fixat (art. 238 al. 1) c.p.p.), avandu-se in vedere di
dispozitiile art. 225 al. 20 si al. 3) c.p.p..</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Solutionarea
cererii de revocare a masurilor preventive si de inlocuire a masurii preventive</span></b><span lang="RO"> cu o alta masura preventiva se face dupa ascultarea inculpatului
asistat de un avocat ales sau numit din oficiu; cand inculpatul, desi legal
citat, nu se prezinta sau cand, din cauza starii de sanatate, din cauza de
forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus trebuie sa fie rezent un
avocat ales sau numit din oficiu si acestuia i se va da cuvantul pentru a pune
concluzii (art. 242 al.8) c.p.p.).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Art. 246 al. 4) c.p.p. - <b>procedura de aplicare si de ridicare a masurii obligarii provizorii la
tratament medical</b>. Cand suspectul sau inculpatul e prezent solutionarea
propunerii se face dupa audierea acestuia in prezenta unui avocat ales sau
numit din oficiu, iar in lipsa suspectului sau inculpatului in prezenta
avocatului care are dreptul sa puna concluzii. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Art. 248 al 4) c.p.p. - procedura de aplicare
a masurii de <b>internare medicala
provizorie</b>. Solutionarea propunerii se face numai dupa audierea suspectului
sau inculpatului, daca starea sa de sanatate o permite, in prezenta unui
avocat, ales sau numit din oficiu. Cand suspectul sau inculpatul se afla deja
internat intr-o unitate de asistenta medicala si deplasarea sa nu este posibila,
judecatorul de drepturi si libertati procedeaza la audierea acestuia, in prezenta
avocatului, in locul unde se afla.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Camera preliminara, art. 344 al. 3) c.p.p. - <b>masurile premergatoare</b>. In cazurile
prevazute de art. 90, judecatorul de camera preliminara ia masuri pentru
desemnarea unui aparator din oficiu si stabileste, in functie de complexitatea si
particularitatile cauzei, termenul in care acesta poate formula in scris cereri
si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuării
actelor de catre organele de urmarire penala, care nu poate fi mai scurt de 20
de zile. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">In <b>faza
de judecata</b> partile, persoana vatamata, reprezentantii acestora, avocatii si
expertii desemnati in cauza au dreptul de a lua cunostinta de actele si continutul
dosarului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Art. 353 al. 1) c.p.p. - <b>citarea la judecata</b>. Judecata poate avea loc numai daca persoana vatamata
si partile sunt legal citate si procedura este indeplinita. Inculpatul, partea
civila, partea responsabilă civilmente şi, după caz, reprezentanţii legali ai
acestora se citează din oficiu de către instanţă. Instanţa poate dispune
citarea altor subiecţi procesuali atunci când prezenţa acestora este necesară
pentru soluţionarea cauzei. Înfăţişarea persoanei vătămate sau a părţii în
instanţă, în persoană sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din
oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătura cu persoana reprezentată, acoperă
orice nelegalitate survenită în procedura de citare</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Art. 356 c.p.p. - <b>asigurarea apararii</b>. (1) Persoana vatamata, inculpatul, celelalte parti
si avocatii acestora au dreptul sa ia cunostinta de actele dosarului in tot
cursul judecatii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(2) Cand persoana vatamata sau una dintre parti
se afla in stare de detinere, presedintele completului ia masuri ca aceasta sa
isi poata exercita dreptul prevazut la al. 1) si <b>sa poata lua contact cu avocatul</b> sau.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(3) In cursul judecatii, persoana vatamata si
partile au dreptul la un singur termen pentru <b>angajarea unui avocat</b> si pentru pregatirea apararii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(4) In situatia in care persoana vatamata sau
una dintre parti nu mai beneficiaza de asistenta juridica acordata de avocatul
sau ales, instanta poate acorda un <b>alt
termen pentru angajarea unui alt avocat</b> si pregatirea apararii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">(5) In situatiile prevazute la al. 1)-4),
acordarea inlesnirilor necesare pregatirii apararii efective trebuie sa fie
conforma respectarii termenului rezonabil al procesului penal.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Art. 480 al. 2) c.p.p. - conditiile de
incheiere a acordului de <b>recunoastere a
vinovatiei</b>. La incheierea acestui acord <b>asistenta juridica este obligatorie</b>. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Art. 484 al. 2) c.p.p. - procedura in faţa
instantei la recunoasterea vinovatiei. Instanta se pronunta asupra acordului de
recunoastere a vinovatiei prin sentinta, in urma unei proceduri
necontradictorii, in sedinta publica, dupa ascultarea procurorului, a
inculpatului si avocatului acestuia, precum si a partii civile, daca este
prezenta.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Fiind considerata o activitate procesuala
complexa, <b>apararea</b> impune ca la
eforturile persoanei ce lupta pentru apararea drepturilor si intereselor sale
sa se alature si participarea unui <b>aparator</b>,
care poate fi o persoana aleasa sau numita in procesul penal in scopul de a
ajuta partile sa-si apere interesele ocrotite de lege. Pentru ca <b>avocatul</b> sa devina aparator este
necesar sa fie ales de parte sau sa fie desemnat din oficiu conform
dispozitiilor Legii 51/1995 republicata si a dispozitiilor din Statutul
profesiei de avocat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Conf. art 29 al. 1) din L.51/1995, avocatul inscris
in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica
sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobandeste
data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Asistenţa
juridica</span></b><span lang="RO"> (aparare tehnica) inseamna sprijinul pe care
aparatorii (avocati) il dau partilor in cadrul procesului penal prin
lamuririle, sfaturile si interventiilor lor ca specialisti in domeniul
dreptului.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><span style="font-size: x-small;"><b>Nota</b>: articolul nu epuizeaza subiectul</span>.</span><br />
<span lang="RO"></span><br />
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO">Vezi si</span></b><span lang="RO">: <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/06/drepturile-avocatului.html" target="_blank">Drepturile avocatului</a>; <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/06/indatoririle-avocatului.html" target="_blank">Indatoririle avocatului</a>; <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/cum-alegi-avocatul.html" target="_blank">Cum alegi avocatul?</a>;</span></div>
</div>
Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-39342378417675057842014-12-27T10:04:00.001+02:002022-02-02T21:36:44.904+02:00Participantii in procesul penal. Subiectii procesuali principali<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Procesul penal</b> e definit ca fiind activitatea reglementata de
lege, desfasurata de organele competente, cu participarea partilor si a altor
persoane, in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor ce
constituie infractiuni, astfel incat orice persoana care a savarsit o
infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana
nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Dreptul procesual</b> <b>penal</b>
poate fi definit ca ansamblul normelor juridice privitoare la reglementarea
procesului penal.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Participanti in procesul penal</b> (art. 29 c.p.p.) sunt persoanele care
coopereaza in cadrul procesului penal in vederea atingerii scopului acestuia.
Acestia sunt: organele judiciare (art. 30c.p.p.), avocatul (art. 31 c.p.p.),
partile (art. 32 c.p.p.), subiectii procesuali principali (art. 33 c.p.p.),
alti subiecti procesuali (art.34 c.p.p.).<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Partile din procesul penal</b> sunt inculpatul, partea civila si partea
responsabila civilmente. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Subiectii procesuali principali</b> sunt suspectul si persoana vatamata. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><b>SUSPECTUL </b>nu este parte in procesul penal ci <b>subiect procesual principal</b> cu
anumite drepturi si obligatii prevazute de lege. Inainte de declansarea
urmaririi penale, persoana care a savarsit infractiunea se numeste <b>faptuitor</b>, iar dupa inceperea urmaririi
penale, el devine <b>suspect</b> (invinuit).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Persoana cu privire la care, din datele
si probele existente in cauza, rezulta banuiala rezonabila ca a
savarsit o fapta prevazuta de legea penala se numeste <b>suspect</b> (art. 77 c.p.p). Suspectul are drepturile prevazute
de lege pentru inculpat, daca legea nu prevede altfel (art. 78
c.p.p.).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Inculpatul</span></b><span lang="RO"> este parte în procesul penal, iar drepturile si obligatiile
inculpatului sunt mai largi decat ale suspectului. Din momentul punerii in miscare
a actiunii penale, suspectul dobandeste calitatea de inculpat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Faptuitorul</span></b><span lang="RO">, ca subiect al raportului juridic de conflict devine, la declansarea
provesului penal, subiect principal pasiv al raportului juridic procesual
penal. <b>Suspectul</b> este subiect de
drepturi si obligatii procesuale, faptuitorul nu este un asemenea subiect
deoarece nu exista cadrul procesual legal in care acesta sa aiba anumite
drepturi si obligatii, acest cadru nascandu-se o data cu inceperea urmaririi
penale, care coincide, de regula, cu pornirea procesului penal. <b>Calitatea procesuala de suspect</b> nu se
justifica in cazul infractiunilor flagrante si a infractiunilor de audienta,
cand conditiile manifeste in care s-a savarsit infractiunea fac mai usoara
probatiunea, excluzand aproape cu desavarsireposibilitatea unei erori judiciare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Drepturile
inculpatului</span></b><span lang="RO"> (care sunt aceleasi cu ale <b>suspectului</b> daca legea nu prevede
altfel) in cursul procesului penal sunt prevazute in art. 83 c.p.p.:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">a) dreptul de a nu da nicio declaratie pe
parcursul procesului penal, atragandu-i-se atentia ca daca refuza sa dea
declaratii nu va suferi nicio consecinta defavorabila, iar daca va da
declaratii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de proba impotriva sa;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">a.1) dreptul de a fi informat cu privire la
fapta pentru care este cercetat si incadrarea juridica a acesteia;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">b) dreptul de a consulta dosarul, in
conditiile legii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">c) dreptul de a avea un avocat ales, iar daca
nu isi desemneaza unul, in cazurile de asistenta obligatorie, dreptul de a i se
desemna un avocat din oficiu;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">d) dreptul de a propune administrarea de probe
in conditiile prevazute de lege, de a ridica exceptii si de a pune concluzii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">e) dreptul de a formula orice alte cereri ce
tin de solutionarea laturii penale si civile a cauzei;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">f) dreptul de a beneficia in mod gratuit de un
interpret atunci cand nu intelege, nu se exprima bine sau nu poate comunica in
limba româna;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">g) dreptul de a apela la un mediator, in
cazurile permise de lege;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">g.1) dreptul de a fi informat cu privire la
drepturile sale;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">h) alte drepturi prevazute de lege.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><b>PERSOANA VATAMATA</b> este persoana care a suferit o vatamare
fizica, materiala sau morala prin fapta penala (art. 79 c.p.p.), fiind <b>subiect procesual principal</b>. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Pentru a dobandi calitatea de <b>persoana vatamata</b> intr-un proces
trebuie sa fie exprimata vointa in acest sens, vointa care sa sustina latura
penala a procesului. In aceasta calitate organul de urmarire penala sau
instanta de judecata au obligatia sa citeze persoana vatamata pentru a fi
ascultata si a face declaratii in legatura cu faptele si împrejurarile cauzei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Persoana
vatamata</span></b><span lang="RO"> nu poate fi ascultata ca martor in procesul
penal; in situatia in care a fost totusi audiata, respectandu-se formele cerute
pentru ascultarea martorilor (depunand juramantul), declaratia sa constituie
mijloc de proba si poate servi la aflarea adevarului in masura in care se
coroboreaza cu celelalte probe din dosar.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">In faza de judecata persoana vatamata are
cuvantul in cadrul dezbaterii din sedinta de judecata, iar dupa solutionarea
cauzei poate declara calea de atac dar numai in cauzele in care actiunea penala
se pune in miscare la plangerea prealabila si numai cu privire la latura
penala. In situatiile in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea
prealabila a persoanei vatamate (de exemplu: in cazul infractiunii
de lovire sau alte violente, vatamare corporala din culpa, abuz in serviciu,
etc.) aceasta are drepturi in promovarea, exercitarea si stingerea actiunii
penale. Persoana vatamata poate pune capat procesului penal prin retragerea
plangeii prealabile sau prin impacarea cu inculpatul, in cazul infractiunilor
pentru care urmarirea penala se pune in miscare la plangerea prealabila. In
cazurile in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate si in instanta participarea procurorului nu e obligatorie
persoana vatamata poate sustine singura invinuirea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Decesul persoanei vatamate in timpul
procesului penal lasa un gol procesual, aceasta neputand fi inlocuita,
drepturile sale stingandu-se odata cu titularul lor dar acest fapt nu impiedica
exercitarea in continuare a actiunii penale, ci aceasta este exercitata in
continuare de catre organul judiciar investit cu rezolvarea cauzei penale.
Urmarirea sau judecata inceteaza, intre altele, in caz de moarte a sotului care
a facut plangerea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Drepturile
persoanei vatamate</span></b><span lang="RO"> sunt prevazute in art. 81 c.p.p.:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">a) dreptul de a fi informata cu privire la
drepturile sale;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">b) dreptul de a propune administrarea de probe
de catre organele judiciare, de a ridica exceptii si de a pune concluzii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">c) dreptul de a formula orice alte cereri ce
tin de solutionarea laturii penale a cauzei;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">d) dreptul de a fi informata, intr-un termen
rezonabil, cu privire la stadiul urmaririi penale, la cererea sa expresa, cu
conditia de a indica o adresa pe teritoriul României, o adresa de posta
electronica sau mesagerie electronica, la care aceste informatii sa ii fie
comunicate;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">e) dreptul de a consulta dosarul, in
conditiile legii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">f) dreptul de a fi ascultata;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">g) dreptul de a adresa intrebari inculpatului,
martorilor si expertilor;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">g.1) dreptul de a beneficia in mod gratuit de
un interpret atunci cand nu intelege, nu se exprima bine sau nu poate comunica
in limba româna;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">h) dreptul de a fi asistata de avocat sau
reprezentata;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">i) dreptul de a apela la un mediator, in
cazurile permise de lege;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">j) alte drepturi prevazute de lege.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Persoana care a suferit o vatamare fizica,
materiala sau morala printr-o fapta penala pentru care actiunea penala se pune
in miscare din oficiu si care nu doreste sa participe la procesul penal trebuie
sa instiinteze despre aceasta organul judiciar, care, daca apreciaza necesar, o
va putea audia in calitate de martor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-size: x-small;"><b>Nota</b>: articolul nu epuizeaza subiectul</span>.</span></div>
Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-35511925353340878772014-12-22T22:27:00.001+02:002022-02-02T21:37:00.907+02:00Paradisuri fiscale (IV). Exemple.<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Gibraltar</span></b><span lang="RO"> (Stânca Gibraltarului)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Paradisul cumpărăturilor
şi scutirii de impozite. În zonă sunt mulţi muncitori marocani iar interesele
lor nu sunt apărate de nimeni; se tem de şomaj, expatriere etc.; în anul 1994,
pentru prima dată în istoria Gibraltarului s-a pus problema şomajului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Cine doreşte să
devină rezident permanent al Gibraltarului are nevoie de două scrisori de
recomandare prin care guvernul te caracterizează ca fiind demn de noul statut.
Persoanele fizice plătesc taxe doar pentru primii 90000 dolari din venitul
total, ceea ce reprezintă un maximum de 56000 dolari, indiferent de suma din
cont. Companiile sunt practic scutite de plata contribuţiilor către stat cât
timp nu desfăşoară activităţi aici. Ele contribuie la bugetul local cu 200 dolari
anual. Există taxe de timbru pentru proprietăţile deţinute şi taxe de import.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Isle of Man</span></b><span lang="RO">. Regiunea are
propriul guvern, dar e încă dependentă de Marea Bitanie. Cu toate acestea,
oficialii insulei administrează după bunul plac lucruri importante cum ar fi
taxele. Această jurisdicţie e de mulţi ani considerată un paradis fiscal, dar
şi unul dintre cele mai sigure şi mai atractive zone de offshore. Aici nu
există taxe pentru profiturile realizate din vânzarea investiţiilor de capital
sau impozite pentru transferurile de capital şi nici taxe de timbru. Există
însă TVA şi o taxă pe venit, dar care nu depăşesc 18%. În plus, guvernul reduce
constant acest procent, ajungând până acum (2007) şi la 10%. Autorităţile speră
că, în următorii patru ani, corporaţiile nu vor mai fi taxate cu niciun impozit
pe profit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Belize</span></b><span lang="RO"> (Hondurasul Britanic) - o
ţară situată la sud de Mexic, în zona pan-americană. În 1981, Belize şi-a câştigat
independenţa şi e azi parte a Commonwealthului. Capitala e Belmopan, dar
centrul comercial e Belize City, care e cel mai mare oraş din Belize. Limba
oficială e engleza. Cu o politică şi o monedă stabilă - dolarul belizean - <st1:country-region w:st="on"><st1:place w:st="on">Belize</st1:place></st1:country-region> e o
alternativă demnă de luat în seamă cînd se caută un refugiu de taxe în
Pan-America. Sistemul de drept e cutuma şi e structurat ca în U.K. Regina
Angliei e şeful statului, reprezentată de guvernator. <st1:country-region w:st="on"><st1:place w:st="on">U.K.</st1:place></st1:country-region> e
răspunzătoare de integritatea teritorială a ţării. Statutul companiilor:
Compania de Comerţ Internaţional e instrumentul cel mai des folosit şi
recomandabil şi în Belize. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<u><span lang="RO">Numele companiei</span></u><span lang="RO">: unele cuvinte sunt interzise (ex.: Assurance, Bank Society). <u>Capital</u>:
stuctura standard a companiilor are un capital social de 10.000 $ americani.
Acţiuni/acţionari: identitatea acţionarilor nu trebuie dezvăluită guvernului
belizean. Acţiunile la purtător sunt permise. Capitalul social poate fi în
orice monedă. <u>Adunarea generală</u> e autoritatea supremă; nu e obligatoriu
să fie ţinută anual. <u>Consiliul de administraţie</u>: e obligatoriu doar un
administrator, iar acesta poate fi o persoană fizică sau o societate
(administrator unic). <u>Beneficiarul</u>: nu trebuie dezvăluit. <u>Secretar</u>:
nu e obligatoriu. <u>Registru contabil</u>: nu e obligatoriu pentru companiile
IBC. <u>Înregistrarea conturilor</u>: nu e obligatorie şi conturile bancare pot
fi ţinute oriunde. <u>Declaraţia anuală cu privire la acţionari</u>: nu e
prevăzută. <u>Expert contabil</u>: deoarece o IBC nu operează în <st1:country-region w:st="on"><st1:place w:st="on">Belize</st1:place></st1:country-region>, nu e
obligatorie nicio expertiză sau expert contabil. <u>Controlul schimburilor</u>:
nu există. Registru public: statutul şi articolele de asociere trebuie păstrate
în registru public. <u>Companii pentru achiziţie</u>: companiile gata
constituite, de achiziţie imediată, sunt întotdeauna disponibile. Acestea au o
structură standard cu un capital social de 10.000 USD. <u>Constituirea</u>:
companiile pentru achiziţie sunt gata în 24 h. Formarea unei noi companii
necesită 10-14 zile. <u>Acorduri tarifare reciproce</u>: nu există acorduri cu
ţări europene.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Panama</span></b><span lang="RO">. Republică cu o suprafaţă
de cca. 76.00 kmp, situată între Costa Rica şi Columbia, formează istmul ce
uneşte America de Nord cu cea de Sud. Panama a fost o colonie spaniolă până în
1821, când a devenit o parte a Marii Columbia a lui Simon Bolivar. În 1903 <st1:country-region w:st="on"><st1:place w:st="on">Panama</st1:place></st1:country-region> a rupt
alianţa cu <st1:city w:st="on"><st1:place w:st="on">Columbia</st1:place></st1:city>
şi a devenit o republică independentă. Spaniola e limba oficială, dar mulţi
locuitori din <st1:city w:st="on"><st1:place w:st="on">Panama City</st1:place></st1:city>
şi din <st1:city w:st="on"><st1:place w:st="on">Colon</st1:place></st1:city>
vorbesc engleza.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Unii numesc Panama <i>Elveţia Americii Latine</i>, dar locuitorii
afirmă că aici se trăieşte mult mai bine ca în Elveţia. Rezidenţii străini şi
corporaţiile sunt scutiţi de taxe. Costurile de trai şi cele administrative
sunt minime. Ţara, în plină dezvoltare, începe să devină neîncăpătoare pentru
numarul mare de străini care vor să se pensioneze aici.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<u><span lang="RO">Statutul companiilor</span></u><span lang="RO">: compania non-rezidentă pe acţiuni a fost pană în iunie 1995 singura
companie disponibilă. Oricum, de la aceasta dată, Panama a inclus şi fundaţiile
ca parte a serviciilor ei. <u>Numele companiilor</u>: poate fi în orice limbă,
dar trebuie să se termine în <i>Inc</i>., <i>Corp</i>.sau <i>S.A.</i>, <i>Limited</i> nu e
suficient. <u>Capital</u>: nu e nevoie de un capital minim şi acesta poate fi
în orice monedă. <u>Acţiuni / acţionari</u>: sunt permise acţiuni la purtător
şi nominale. Deoarece nu e cerut un număr minim de acţionari, regulamentul de
asociere al comapaniilor panameze va prevedea în general minimum doi. <u>Adunarea
generală</u>: o adunare generală se va ţine la data stipulată în articole dar
poate fi ţinută oriunde. <u>Consiliul de administratie</u>: compania trebuie să
aibă cel puţin trei administratori, care nu trebuie să fie acţionari.
Administratorii persoane juridice nu sunt permişi. Numele şi adresele
administratorilor vor apărea în articolele de constituire şi schimbările
ulterioare trebuie înregistrate şi trebuie să dea naştere la schimbări
statutorii. <u>Beneficiarul</u> nu trebuie divulgat. <u>Secretar</u>: e
obligatoriu un secretar; un secretar-companie nu e permis, dar poate fi unul
dintre administratori. <u>Sediul / agentul înregistrat</u>: agentul înregistrat
trebuie să domicilieze în Panama. <u>Registru contabil</u>: nu se cere. <u>Înregistrarea
conturilor</u>: nu se cere şi conturile pot fi ţinute oriunde. <u>Declaraţii
anuale</u> cu privire la acţionari: nu sunt prevăzute, atâta vreme cât nu se
execută activităţi comerciale în Panama. <u>Expertiza contabilă</u>: nu se
cere. <u>Controlul schimburilor</u>: nu. <u>Registru public</u>: modul de
constituire e înregistrat în Registrul public. <u>Companii gata constituite</u>:
sunt disponibile. Constituirea durează 3-7 zile. Panama nu a încheiat acorduri
tarifare reciproce cu ţările europene. (<i>Adevărul</i>,
4.05.2007)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Nota. Articolul nu
epuizează subiectul şi de la data informaţiilor e probabilă existenţa unor
modificări</span>; pt. surse info vezi
Părţile I, II, III.<o:p></o:p></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Vezi si</b>: <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/paradisurile-fiscale-i.html" target="_blank">Partea I</a>, <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/principiul-de-functionare-al.html" target="_blank">Partea II</a>, <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/companii-offshore-obiective-tipuri.html" target="_blank">Partea III</a>;<o:p></o:p></div>
Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-11116414337753274662014-12-22T20:39:00.001+02:002022-02-02T21:37:18.974+02:00Companii offshore. Obiective. Tipuri. Avantaje - Paradisuri fiscale (III)<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Obiectivele companiilor offshore</span></b><span lang="RO">.
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Scopurile pentru
care se înfiinţează sunt diverse, începând cu reducerea profiturilor în zonele
cu fiscalitate mare sau minimalizarea creditelor şi terminând cu eliminarea
taxelor de moştenire sau păstrarea confidenţialităţii tranzacţiilor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Societăţile
comerciale offshore sunt utilizate pentru a reduce profitul societăţilor-mamă
situate în zone cu fiscalitate mare şi pentru a transfera aceste profituri unei
companii offshore.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Tipuri de companii offshore larg utilizate:</span></b><span lang="RO"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Companii offshore
de investiţii; companii offshore de credit; holding offshore (utilizată pentru
finanţarea activităţilor filialelor aflate în diverse jurisdicţii</span>)<span lang="RO">; societăţi de asigurare
offshore; societăţi bancare offshore - constituite cu scopul acumulării de
profit în zone cu fiscalitate redusă, precum şi pentru unificarea resurselor
financiare şi facilitarea circulaţiei monetare în interiorul grupului; companie
offshore constituită pentru a fi proprietară a unor bunuri - oferă
posibilitatea eliminării taxelor de moştenire şi a taxelor pentru sporul de
valoare, în felul acesta doar acţiunile companiei sunt tranzacţionate, fără
plata altor taxe; companii offshore prestatoare de servicii în domenii precum:
management, marketing, publicitate, expertiză şi consultanţă fiscală sau juridică
- liberi profesioniştii din domeniu îşi pot reduce substanţial impozitele, prin
cedarea dreptului de a fi plătiţi pentru activitatea desfăşurată în favoarea
unei companii offshore; companii offshore ce se ocupă de salarizarea
personalului - sunt folosite pentru reducerea impozitului pe salariile
angajaţilor. Banii reprezentând salariile sunt transferaţi în conturile
companiei offshore în care lucrează de fapt angajaţii şi astfel, nu se percepe
niciun impozit pe venitul lor real; companii offshore create pentru a deţine o
propietate intelectuală de forma patentelor, licenţelor, copyright-urilor,
mărcilor de fabricaţie; înregistrări de nave pe numele unei companii offshore -
astfel, profitul obţinut din exploatarea navei se acumulează într-o zonă cu
fiscalitate redusă; fonduri de investiţii offshore - nu plătesc, de obicei,
impozit pe profit sau taxe legale. Dividendele sunt impozitate la un nivel
foarte scăzut sau sunt scutite de impozite. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<u><span lang="RO">Avantajele
fiscale directe</span></u><span lang="RO"> reprezintă ansamblul scutirilor, reducerilor
totale sau parţiale de impozite şi taxe pe care altfel întreprinderea, dacă nu
s-ar situa într-un paradis fiscal, le-ar plăti în mod cert. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<u><span lang="RO">Beneficiile
suplimentare</span></u><span lang="RO"> (independente de statutul fiscal
favorabil) sunt suma de atuuri, independente de impozite, de care dispune
întreprinderea în acţiunile pe care le desfăşoară: anonimat complet (o parte a
paradisurilor fiscale nu consideră că ar trebui să fie informaţii publice
datele de identificare ale acţionarilor sau directorilor); lipsa obligativităţii
ţinerii evidenţei contabile (în anumite paradisuri fiscale companiile nu au
obligaţia să întocmeasca registre de contabilitate, fapt ce conduce la
realizarea unor economii substanţiale deoarece se ştie ce sume importante sunt
cheltuite de companiile similare pentru a avea un sistem contabil bine pus la
punct); contracararea efectelor inflaţiei (sumele se vehiculează în valute
convertibile); mărirea pieţei potenţiale; flexibilitate şi operativitate în
înmatricularea companiei (24 ore, 2-3 zile în funcţie de companie şi stat),
fără ca prezenţa proprietarului să fie necesară; absenţa controalelor şi a
restricţiilor valutare; firme gata constituite (<i>ready made</i>) pot fi achiziţionate pe loc de la companiile
specializate. Societăţile multinaţionale investesc în Europa Centrală şi de Est
prin intermediul companiilor offshore, iar ţările din aceste zone fiind <i>flămânde</i> de investiţii acceptă orice. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Prezenţa unei
persoane de încredere la faţa locului (în compania offshore dintr-un anume
paradis fiscal) e, deseori, absolut necesară pentru administrarea afacerii
(p.31, ec. Vasile Vasilache, CEAA, ianuarie 2003).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Nota. Articolul nu
epuizează subiectul şi de la data informaţiilor e probabilă existenţa unor
modificări; pentru surse info v. si Părţile I, II.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Ve</span>zi si</b>: <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/paradisurile-fiscale-i.html" target="_blank">Partea I</a>; <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/principiul-de-functionare-al.html" target="_blank">Partea II</a>; <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/paradisuri-fiscale-iv-exemple.html" target="_blank">Partea IV</a>; <o:p></o:p></div>
Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-31171534760566597782014-12-22T20:24:00.001+02:002022-02-02T21:37:36.811+02:00Principiul de functionare al companiilor offshore - Paradisuri fiscale (II) <div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Principiul de funcţionare:
două companii încheie o tranzacţie. Bunurile pleacă dintr-o direcţie, banii din
cealaltă. Ţara unde se realizează profiturile impune însă o taxă pe diferenţa
dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare. Însă, dacă la mijlocul
tranzacţiei se inserează o firmă offshore şi înregistrează profitul în contul ei, beneficiul impozabil e
transferat într-o ţară ce aplică taxe mici. Apoi, pe baza ordinelor primite de
la client, compania offshore transferă bunurile direct către cumpărător. Din
punct de vedere al legislaţiei, avantajele companiilor offshore sunt evidente.
Companiile pot efectua operaţiuni valutare de capital doar cu avizul BNR
(persoanele fizice sau persoanele juridice române pot participa la capitalul
social al unei firme străine doar cu acest aviz). Având în vedere că
majoritatea companiilor offshore se constituie fără capital social (deci nu are
loc o investiţie directă), nu mai trebuie cerut avizul BNR. În plus, acţionarii
nu sunt cetăţeni români, beneficiarul român fiind doar un împuternicit al
acţionarilor. Clientul, în cazul acesta cetăţeanul român, e şi el în siguranţă,
deoarece există garanţii că acţionarul formal (nominalizat) nu va abuza de
încrederea adevăratului proprietar.
Această garanţie e de fapt o declaraţie (semnată, dar fără dată) de renunţare
la funcţie, ceea ce poate echivala cu demiterea retroactivă a acţionarului
nominal. Acesta din urmă îl numeşte director cu puteri depline pe partenerul
român, renunţând astfel la orice putere de decizie (revista <i>FHM</i>, p.104, mai 2000).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">O afacere offshore
implică trei factori: ţara gazdă a companiei, clientul şi intermediarul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Gazda</span></b><span lang="RO">. Compania offshore e o
societate înregistrată într-o ţară cu taxe scăzute sau chiar zero - având ca
acţionar persoane nerezidente în acea ţară - şi care obţine venituri din
activităţi desfăşurate în afara jurisdicţiei în cauză. Prin intermediul
juridic, unele ţări (în general mici) au decis să acorde facilităţi în ceea ce
priveşte taxele, pentru a-şi redresa economiile. Prin aceste măsuri au atras un
număr mare de investitori străini, au obţinut venituri în plus din taxele de
înregistrare a firmelor, au creat locuri de muncă pentru specialiştii
autohtoni, şi-au dezvoltat sistemul bancar prin creşterea depozitelor în valută
şi, nu în ultimul rând, au atras mulţi turişti. Cel mai bun exemplu şi gazda
preferată a companiilor offshore e Cipru. <i>Argumentele</i>
sale au fost: un sistem bancar dezvoltat, cadru legal după model britanic,
acorduri semnate cu mai multe ţări pentru evitarea dublei impuneri, specialişti
reputaţi şi o taxă plătită în cazul obţinerii unui profit de către compania
offshore de numai 4,25% (în loc de taxa normală de 20%). În alegerea ţării
gazdă trebuie avute în vedere şi costurile de înfiinţare, cheltuielile anuale
de întreţinere, declaraţiile cerute de fiecare jurisdicţie (în unele cazuri nu
se cere nici măcar bilanţul contabil), respectabilitatea. Cui nu-i surâde Cipru
poate alege Anglia, Liechtenstein, Delaware-SUA, Gibraltar, Bahamas sau
insulele Cayman, fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Clientul</span></b><span lang="RO">. Pentru a beneficia de
avantajele deţinerii unei companii offshore, de taxele scăzute sau de lipsa
acestora, de lipsa controalelor valutare, de anonimat şi confidenţialitate în
derularea tranzacţiilor într-un mediu politic şi bancar stabil trebuie
îndeplinite doua condiţii esenţiale:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">1). Compania
offshore să desfăşare o activitate comercială în <st1:place w:st="on">ţara</st1:place>
gazdă; </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">2). Compania
trebuie să aparţină unei persoane nerezidente. Domeniile de aplicabilitate sunt
numeroase: de la comerţ, servicii, investiţii, asigurări, tranzacţii
imobiliare, pană la turism, transporturi navale etc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Intermediarul</span></b><span lang="RO">. Şi pe piaţa românescă
sunt active mai multe firme ce oferă consultanţă în domeniu. Costul de
înfiinţare e în jur de 3000 euro iar timpul de livrare a unei companii
"de-a gata" e între 3-4 zile pană la 1-3 săptămani. Mai pot exista
unele cheltuieli de consultanţă. Procedura e simplă, actele necesar rezumându-se
la o copie după paşaport, o scrisoare de bonitate bancară şi un specimen de
semnătură.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Dacă vrei sa scapi
de o astfel de companie poţi s-o vinzi sau, pur şi simplu, s-o închizi.
Companiile offshore reprezintă o afacere cu avantaje mari şi riscuri minime, un
dribling senzaţional contra sistemului de impozitare exagerat din România.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Nota. Articolul nu
epuizează subiectul şi de la data informaţiilor e probabilă existenţa unor
modificări.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Vezi si</b>: <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/paradisurile-fiscale-i.html" target="_blank">Partea I</a>; <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/companii-offshore-obiective-tipuri.html" target="_blank">Partea III</a>; <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/paradisuri-fiscale-iv-exemple.html" target="_blank">Partea IV</a>; </div>
Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-73301897391671688862014-12-22T18:37:00.002+02:002022-02-02T21:37:55.092+02:00Paradisurile fiscale (I)<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO">Offshore</span></b><span lang="RO">, în traducere liberă inseamna
<i>departe de ţărm</i>. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Compania offshore e
o societate înregistrată într-o anumită ţară, dar care nu îşi desfăşoară
activităţile economice pe teritoriul respectiv, sau, altfel spus, compania îşi
obţine veniturile din afara graniţelor statului în care e înregistrată. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Formula <b>tax haven</b>, care se traduce <i>paradis fiscal</i> implică un teritoriu ce
oferă un ansamblu de avantaje fiscale companiilor offshore înregistrate aici.
Pachetul legislativ din aceste teritorii permite o impozitare avantajoasă a
companiilor offshore şi, în acest fel, compania nu încalcă legea, ci e doar
scutită, parţial sau total, de plata impozitelor. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Din punct de vedere
al evoluţiei istorice, anii '970-'980 s-au caracterizat printr-o accentuare a
utilizării entităţilor offshore. Acest fapt s-a datorat dorinţei oamenilor de
afaceri de a realiza profituri suplimentare, prin căutarea unor sisteme
juridice şi fiscale mai permisive. Această cerere a dus la crearea de către
administraţiile centrelor offshore a unor forme de companii uşor de construit
şi administrat. În anii '980, industria offshore a înregistrat o dezvoltare
explozivă. Larga majoritate a companiilor de asigurare şi a furnizorilor de
servicii financiare şi-a stabilit prezenţa şi în aceste jurisdicţii offshore.
Acesta e momentul din care se poate vorbi de <i>Centre Financiare Offshore</i>. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">La sfârşitul anilor
'980, ca urmare a încheierii războiului rece, capitalul vestic începe să
migreze spre ţările fostului bloc comunist, unde o categorie aparte a oamenilor
de afaceri caută deja metode alternative de a investi, o soluţie fiind prin
companiile offshore.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">În lume
funcţionează cel putin 100 de paradisuri fiscale, dar date precise despre
sumele de bani care ajung aici nu există. Toate raiurile fiscale au legi
stricte referitoare la spălarea banilor negri şi pentru aceasta există
departamente speciale care investighează orice posibilă încălcare a acestor
reglementări. <b>Băncile offshore</b> au
proceduri stricte de cunoaştere a clientului astfel încât conturile
"numerotate" anonime au devenit doar o poveste. Cât timp afacerile
sunt legale, secretele financiare sunt apărate cu sfinţenie şi nu se divulgă
informaţii decât pentru un ordin judecătoresc. Multe dintre instituţiile
offshore impun amenzi uriaşe şi chiar pedeapsa cu închisoarea pentru angajaţii
care încalcă intimitatea unui posesor de cont (<i>Adevărul</i>, 4.04.2007).</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Nota. Articolul nu
epuizează subiectul şi de la data informaţiilor e probabilă existenţa unor
modificări.</span><br />
<span lang="RO"><br /></span>
<span lang="RO"><b>Vezi si</b>: <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/principiul-de-functionare-al.html" target="_blank">Partea II</a>; <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/companii-offshore-obiective-tipuri.html" target="_blank">Partea III</a>; <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2014/12/paradisuri-fiscale-iv-exemple.html" target="_blank">Partea IV</a>; </span></div>
</div>
Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-22906477169058157992014-09-05T07:06:00.001+03:002022-02-02T21:39:05.763+02:00Legea Trancu-Iasi, legea conflictului colectiv de munca<div class="MsoNormal">
În anul 1909 a apărut prima reglementare în domeniul
conflictelor de muncă, Legea Orleanu (numele inițiatorului). Legea se intitula <i style="mso-bidi-font-style: normal;">în contra sindicatelor asociațiunilor
profesionale ale funcționarilor statului, județului, comunelor și
stabilimentelor publice</i>.<br />
Legea interzicea greva și asocierea muncitorilor și funcționarilor, salariați
ai statului, județelor, comunelor și tuturor stabilimentelor publice cu
caracter industrial, economic sau social.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
În <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">5 septembrie 1920</b>
e publicată în Monitorul Oficial nr. 122 Legea privind reglementarea
conflictelor colective de muncă (<b>Legea Trancu-Iaşi</b>), fiind primul act normativ
modern care reglementa conflictele colective de muncă. Legea cuprindea trei
capitole: Rostul şi lămurirea legii; Expunerea de motive şi Conţinutul legii.<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Prin <b>Legea Trancu-Iași</b> (numele initiatorului) se limita
dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi
şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc; salariaţii din întreprinderile statului
şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate,
apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite
condiţii; adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de
protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară.</div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
Legea cuprindea dispoziții cu privire la libertatea muncii,
încetarea colectivă a lucrului, procedura <i style="mso-bidi-font-style: normal;">împăciuirii</i>,
arbitrajul, dispoziții de procedura.</div>
<div class="MsoNormal">
<br />
Încetarea colectivă a lucrului se considera atunci când <i style="mso-bidi-font-style: normal;">cel puțin o treime din numărul total al salariaților stabilimentului
industrial sau comercial, ori din numărul salariaților ocupați în una sau mai
multe secțiuni din acel stabiliment</i> înceta lucrul. </div>
<div class="MsoNormal">
Stabilimentul industrial sau comercial se considera a fi
acea instituție care <i style="mso-bidi-font-style: normal;">întrebuințează în
mod obșsnuit un număr de cel puțin 10 salariați</i>.</div>
<div class="MsoNormal">
<br />
<b>Legea Trancu-Iași</b> instituia o procedură obligatorie de conciliere și o procedură
opțională de arbitraj. Concilierea avea loc între delegațiile muncitorilor și
patron, în prezența unui delegat al Ministerului Muncii. Părțile puteau ajunge
la un acord <i style="mso-bidi-font-style: normal;">convenție colectivă de muncă</i>,
prevederile acestei convenții fiind obligatorii pentru părțile aflate în
conflict.<br />
Comisia de arbitraj era alcătuită din 5 membri și 2 supleanți, aleși de salariați
și de patron. Comisia era condusă de un președinte judecător. La solicitarea părților
comisia de arbitraj prelua soluționarea conflictului colectiv de muncă în cazul
în care nu se putea realiza concilierea conflictului colectiv de muncă.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Deși s-ar putea spune că a debutat în cariera politică din
rândurile Partidului National Liberal, <b>Grigore Trancu-Iaşi</b> era ministrul Muncii
şi Ocrotirilor Sociale, unul dintre membri fondatori ai <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Partidului Muncii, partid aflat atunci la
guvernare. El semnează şi expunerea de motive.</div>
<div class="MsoNormal">
Condiţiile în care a apărut legea au fost explicate de
însuşi autorul ei. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">În 1920 </i>- spunea
Trancu-Iaşi -<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> problema cea mai dificilă
pentru ţara noastră era lupta continuă între
capital şi muncă... Exista o situaţie extraordinară provocată de mişcarea
muncitorească, grevele nu mai conteneau, în fiecare zi pe străzi se vedeau
cortegii în frunte cu drapele roşii, viaţa economică a ţării fiind paralizată</i>.
</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b>Grigore Trancu-Iași</b> (23 octombrie 1874, Târgu Frumos - 7
ianuarie 1940, București) a fost un om politic, economist, avocat, profesor
universitar, scriitor și memorialist român de origine armeană.</div>
<div class="MsoNormal">
<b>Marta Trancu-Rainer</b>, sora sa, a fost prima femeie chirurg
din România.</div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-8302847074666865452014-05-16T15:26:00.001+03:002022-02-02T21:40:02.525+02:00Model declaraţie pentru donare de organe, ţesuturi şi celule<div class="MsoNormal">
DECLARAŢIE</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Subsemnatul / Subsemnata, ..............., domiciliat / domiciliată
în localitatea ..............., ţara ..............., născut / născută la data
de ............... în localitatea ..............., judeţul ...............,
ţara ..............., având CNP ..............., fiul / fiica lui
............... şi al / a ..............., informat / informată şi conştient / conştientă
asupra riscurilor şi beneficiului transplantului de organe, ţesuturi şi celule
umane, în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare referitoare la
prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane, declar că sunt
de acord cu înscrierea mea ca donator voluntar post-mortem pentru următoarele
organe, ţesuturi şi celule: ............... </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Declar că prezenta declaraţie reprezintă voinţa mea, că
asupra mea nu au fost făcute niciun fel de presiuni, că nu condiţionez acest
acord de obţinerea vreunei recompense materiale pentru mine sau pentru familia
mea şi că sunt de acord cu înscrierea acestei declaraţii în Registrul naţional
al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Sunt de acord cu investigarea mea periodică şi gratuită cu
privire la starea mea de sănătate.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Potrivit legii, asupra hotărării mele pot reveni oricănd, cu
condiţia ca actul scris de revenire să fie semnat şi de 2 martori.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Data ...............</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Semnătura ..............</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Notar,</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
................</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Tehnoredactat la ..............., în ........ exemplare, din
care un exemplar pentru arhiva biroului notarial şi ........ exemplare s-au
eliberat părţii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br />
<a name='more'></a><br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
****** </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
ANEXA nr. 2, Ordin 1158/2012 Ordin privind înfiinţarea
<b>Registrului naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule</b> (R.N.D.)</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
***</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Art. 1 alineat 4</b>
din Normele metodologice de aplicare Ordin 1158/2012 privind înfiinţarea
Registrului naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
(4) Minorii, persoanele fără discernămănt, precum şi
interzişii judecătoreşti nu pot consimţi la donarea post-mortem, în scop
terapeutic, a organelor, ţesuturilor şi celulelor.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Art. 2</b> - Fac
obiectul donării prin declaraţie autentică următoarele organe, ţesuturi şi
celule umane: cord, plămăn, cord-pulmon, rinichi, ficat, pancreas, intestin,
piele, cornee, insule Langerhans, os, vase de sănge şi celulele umane.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Sursa:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="http://www.e-transplant.ro/donarea-de-organe.html">http://www.e-transplant.ro/donarea-de-organe.html</a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pentru această declarație notarii n-ar trebui să perceapă
onorariu, potrivit Ordinului Ministerului Justiției nr. 3760/C/2013 pentru
completarea Normelor privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de
notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr.
46/C/2011, a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 777, din 12
decembrie 2013.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b>Vezi și</b>:</div>
<div class="MsoNormal">
<a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/12/declaratii-scutite-de-plata-onorariului.html" target="_blank">Declarații scutite de plata onorariului la notar</a> </div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-62432247791924534752013-12-30T23:39:00.004+02:002022-02-02T21:40:56.360+02:00Taxa judiciara de timbru - ajutor public judiciar<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, intrata
in vigoare la data de <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>29 iunie 2013,
prevede ca va fi scutita de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere
pentru exercitarea unei cai de atac, ordinare si extraordinare, impotriva
hotararii judecatoresti prin care a fost solutionata o actiune sau cerere
scutita, potrivit legii, de taxa judiciara de timbru.<br />
<br style="mso-special-character: line-break;" /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In cazul cererilor care trebuie timbrate si avand in vedere
ca prin modificarile aduse au crescut taxele si s-a hotarat si timbrarea unor
cereri care inainte nu trebuiau timbrate, se acorda, in continuare, ajutor
public judiciar pentru acestea.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Persoanele fizice, dar si cele juridice pot beneficia,
conform legii, de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor
judiciare de timbru, daca indeplinesc anumite conditii.<br />
Facilitatile la plata se vor acorda in conditiile O.U.G nr. 51/2008 privind
ajutorul public judiciar in materie civila. Potrivit prevederilor legale, vor
beneficia de ajutor de la stat persoanele al caror venit mediu net lunar pe
membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii de
acordare, se situeaza sub nivelul de 300 lei. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">In acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se
avanseaza in intregime de catre stat</i>, se precizeaza in <a href="http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordonanta_instituire_ajutor_materie_civila_oug_51_2008.php" target="_blank">O.U.G. nr. 51/2008</a>, cum
a fost modificata prin <a href="http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_251_2011_modificare_oug_51_2008_ajutorul_public_judiciar_materie_civila.php" target="_blank">Legea nr. 251/2011</a>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Acelasi document stabileste ca, daca venitul mediu net lunar
pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se
situeaza sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public
judiciar se avanseaza de catre stat in proportie de 50%.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Procedura de
indeplinit pentru obtinerea ajutorului public judiciar</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Scutirile, reducerile, esalonarile sau amanarile de la plata taxelor judiciare
de timbru se acorda in baza unei <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">cereri
de acordare a ajutorului public judiciar</b> adresate instantei competente
pentru solutionarea cauzei in care se solicita ajutorul. Potrivit dispozitiilor
legale, in cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea in
executare a unei hotarari, cererea este de competenta instantei de executare. <u>Cererea
pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutita de taxa de timbru
judiciar</u>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pentru solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare
de timbru, instanta poate solicita orice lamuriri si dovezi partii sau
informatii scrise autoritatilor competente. <u>Asupra cererii<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>instanta se va pronunta fara citare, prin
incheiere motivata data in camera de consiliu, iar incheierea se va comunica
solicitantului si partii adverse, daca este cazul</u>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In cazul incuviintarii cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare
de timbru, prin incheiere se vor stabili cota de reducere sau cuantumul
redus al taxei, termenul ori termenele de plata si cuantumul ratelor.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Potrivit OUG nr. 80/2013, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">esalonarea platii</b> taxelor judiciare de timbru se poate face pe
parcursul a cel mult 24 de luni si pentru maximum 12 termene.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">In cazul esalonarii
sau amanarii</b>, instanta transmite hotararea de incuviintare, care constituie
titlu executoriu, organelor competente pentru urmarirea executarii obligatiei
de plata ori, dupa caz, pentru punerea in executare a hotararii privind plata
taxei ori a partii din taxa datorata, la termenele stabilite.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Totodata, daca reclamantul a beneficiat de reducerea taxei
judiciare de timbru, instanta de judecata va obliga pe paratul care pierde
procesul la plata
sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotararii constituie
titlu executoriu.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Potrivit O.U.G. nr. 80/2013, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">persoanele juridice vor beneficia de ajutor</b> in urmatoarele
situatii:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din media
venitului net pe ultimele trei luni de activitate;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana
juridica se afla in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt,
in conditiile legii, indisponibilizate.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">In mod exceptional,
instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari
pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciaza,
fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei
juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorata, ar fi de natura sa
afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice</i>. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Reducerea taxei de timbru poate fi acordata separat sau,
dupa caz, impreuna cu esalonarea sau amanarea platii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b>Vezi si</b>:</div>
<div class="MsoNormal">
<a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/07/asistenta-juridica-gratuita-in-materie.html" target="_blank">Asistenta juridica gratuita in materie civila</a> </div>
<div class="MsoNormal">
<a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/07/ajutor-public-judiciar-model-de-cerere.html" target="_blank">Acordarea ajutorului public judiciar - model de cerere</a> </div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-3548138904666072162013-12-30T00:30:00.002+02:002022-02-02T21:41:39.192+02:00Declarații scutite de plata onorariului la notar<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Ordinul Ministrului Justiției nr. 3760/C/2013
pentru completarea Normelor privind tarifele de onorarii pentru serviciile
prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei
nr. 46/C/2011, a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 777, din 12
decembrie 2013, intrând în vigoare la data publicării. Serviciul profesii
juridice conexe şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici vor duce la
îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Prin aceasta completare a dispozitiilor art.
26 s-a stabilit că declarațiile privind donarea de organe, țesuturi și celule
se adaugă celor gratuite. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Sunt scutite de plata onorariilor, conform
art. 26 al. 1 din Norme:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">- declarațiile privind ajutorul de șomaj;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">- declarațiile privind ajutorul social;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">- declarațiile privind obținerea alocației de
stat pentru copii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">- declarațiile privind acordarea burselor
pentru elevi și studenti, pentru obținerea de rechizite școlare și pentru obținerea
de locuri de cazare în cămine;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">- declarațiile privind stabilirea sau
valorificarea drepturilor foștilor deținuti politici, veteranilor de război și
văduvelor acestora;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">- declarațiile privind valorificarea
drepturilor persoanelor cu handicap;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">- declarațiile și procurile necesare în cadrul
procedurii de obținere a despăgubirilor prevăzute de O.U.G. nr. 156/2007
privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de
Economii și Consemnațiuni C.E.C.S.A., aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 232/2008, în vederea achiziționării de autoturisme;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">- declarațiile de <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/12/informatii-privind-registrul-national.html" target="_blank">donare de organe</a>, țesuturi și
celule.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Notă: <a href="http://www.legex.ro/Ordin-46-2011-110463.aspx" target="_blank">Normele</a> privind tarifele de onorarii
pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul
ministrului justiţiei nr. 46/C/2011, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 133 din 22 februarie 2011.</span></div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-74721975507519019202013-12-30T00:05:00.001+02:002022-02-02T21:42:24.557+02:00Informații privind Registrul național al donatorilor de organe<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">În M.Of., partea I, nr. 847 din data de 14
decembrie 2012 a fost publicat <b>Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1158/2012</b>
privind înfiintarea <b>Registrului național al donatorilor de organe, țesuturi și
celule</b> (R.N.D.).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Actul normativ prevede înființarea la nivelul
Ministerului Sănătății a Registrului național al donatorilor de organe, țesuturi
și celule, având ca scop crearea unei baze de date pentru gestionarea informațiilor
în scopul realizării transplantului de organe, țesuturi și celule, cu respectarea
voinței și drepturilor persoanelor care în timpul vieții consimt la donarea acestora
post-mortem, în scop terapeutic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Înscrierea în Registru a datelor de
identificare a donatorilor și a declarațiilor prin care aceștia consimt la
donarea post-mortem a organelor, țesuturilor și celulelor se face de notarul
public. Consimțământul donatorului se dă prin act autentic notarial, inclusiv
testament notarial.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Minorii, persoanele fără discernământ, interzișii
judecătorești nu pot consimți la donarea post-mortem a organelor, țesuturilor și
celulelor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><b>Fac obiectul donării prin declarație autentică</b>
următoarele organe, țesuturi și celule umane: cord, plămân, cord-pulmon,
rinichi, ficat, pancreas, intestin, piele, cornee, insule Langerhans*, os, vase
de sânge și celulele umane. Fiecare donator este liber să aleagă ce anume organe, celule sau țesuturi va dona (vor putea fi prelevate după deces), acestea fiind trecute în <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/12/declaratii-scutite-de-plata-onorariului.html" target="_blank">declarația</a> pe care o va da la notar,</span><span lang="RO"><span lang="RO"> cu scutire de plata onorariului</span>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"></span></div>
<a name='more'></a><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><b>Consultarea Registrului</b> se face numai de
operatorii autorizaţi de Ministerul Sănătăţii, această atestare fiind necesară
inclusiv pentru a asigura confidenţialitatea datelor înscrise în R.N.D. în
vederea logării. Accesarea R.N.D. se va face numai de către angajaţii Centrului
operativ pentru situaţii de urgenţă, din cadrul Ministerului Sănătăţii, la
solicitarea coordonatorilor de transplant, solicitare ce se face prin serviciul
IC (intercomunicaţii) din unităţile de primiri urgenţe, fie prin apelare
directă, la telefoanele Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă, după
verificarea prealabilă a identităţii coordonatorului regional de transplant.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Au fost adoptate și Normele metodologice
privind <b>organizarea şi funcţionarea R.N.D.</b>, acestea cuprinzând atât Procedura
de înscriere a datelor, cât şi cea a consultării datelor, precum şi modelele
necesare: registrul în sine; declaraţia de donare de organe, ţesuturi şi
celule; declaraţia de revocare a declaraţiei de donare de organe, ţesuturi şi celule;
formularul electronic pentru înscrierea declaraţiilor de donare de organe,
ţesuturi şi celule în R.N.D. certificatul care atestă înscrierea declaraţiilor
de donare de organe, ţesuturi şi celule în R.N.D.; formularul pentru
consultarea R.N.D.; certificatul privind rezultatul consultării R.N.D.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Declarațiile de donare de organe, țesuturi și
celule sunt scutite de plata onorariilor notarilor, conform <b>Ordinul
Ministerului Justiției nr.</b> <b>3760/C/2013</b> pentru completarea Normelor privind
tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Activitatea de prelevare şi transplant de
organe, ţesuturi şi celule de origine umană este reglementată de Titlul VI
(art. 141-159) din <b>Legea nr. 95/2006</b> privind reforma în domeniul sănătăţii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Coordonarea, supravegherea, aprobarea şi
implementarea oricăror dispoziţii privind transplantul revin Agenţiei Naţionale
de Transplant.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">În această lege apare și definirea unor
termeni specifici:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">a) celulă - unitatea elementară anatomică şi
funcţională a materiei vii. În sensul prezentei legi, termenul celulă/celule se
referă la celula umană individuală sau la o colecţie de celule umane, care nu
sunt unite prin nici o formă de substanţă intercelulară;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">b) ţesut - gruparea de celule diferenţiată,
unite prin substanţă intercelulară amorfă, care formează împreună o asociere
topografică şi funcţională;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">c) organ - partea diferenţiată în structura
unui organism, adaptată la o funcţie definită, alcătuită din mai multe ţesuturi
sau tipuri celulare, prezentând vascularizaţie şi inervaţie proprii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">d) prelevare - recoltarea de organe şi/sau
ţesuturi şi/sau celule de origine umană sănătoase morfologic şi funcţional, cu
excepţia autotransplantului de celule stem hematopoietice** când celulele sunt
recoltate de la pacient, în vederea realizării unui transplant;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">e) transplant - acea activitate medicală prin
care, în scop terapeutic, în organismul unui pacient este implantat sau grefat
un organ, ţesut ori celulă. Reglementările cuprinse în prezenta lege se
adresează inclusiv tehnicilor de fertilizare in vitro;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">f) donator - subiectul în viaţă sau decedat,
de la care se prelevează organe, ţesuturi şi/sau celule de origine umană pentru
utilizare terapeutică;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">g) primitor - subiectul care beneficiază de
transplant de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><b>Note</b>:</span><br />
*) Insulele lui Langerhans reprezintă o aglomerare de celule
aflate în pancreas, care măsoară presiunea sângelui, produc insulină și o
eliberează în sânge, având rol de glandă endocrină.<span lang="RO">
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">**) Organ hematopoietic - organ care produce celule sanguine. </span></div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-91457680579148956502013-12-29T20:55:00.003+02:002022-02-02T21:43:17.490+02:00Informații privind cererea de chemare în judecată<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Din 15.02.2013, data intrării în vigoare a noului Cod de
Procedură Civilă (NCPC), hotărârile judecătorești nu vor mai fi investite cu
formulă executorie de judecătorie:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 665, alin.7 din noul Cod de Procedură Civilă: În partea
finală a încheierii de încuviițare a executării silite va fi adăugată formula
executorie [...]</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 5 din Legea 76/2012: Dispozițiile Codului de procedură
civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești
sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de intrarea în
vigoare a Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă
nu au fost investite cu formulă executorie.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 194 NCPC - <b>Cuprinsul cererii de chemare în judecată</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
a). numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor
ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. Cererea va cuprinde şi
codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de
identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de
înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului,
precum şi al pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste
elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt
cunoscute de reclamant;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
b). numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă
partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele
acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a
sunt aplicabile în mod corespunzător (adresa electronică, nr. telefon, fax
etc.);</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
c). obiectul cererii si valoarea acestuia, după preţuirea
reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de
calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea
înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, se aplică în mod corespunzător
dispoziţiile art. 104 (valoarea impozabilă) . Pentru identificarea imobilelor
se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă,
vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în
cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic,
după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte
funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de
biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat
imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se
va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
d). arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se
întemeiază cererea;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
e). arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de
cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod
corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi
dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul
pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană
fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la
interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va
cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor,
dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod
corespunzător;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
f). semnătura.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 195 NCPC - <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">numărul
de exemplare al cererii de chemare în judecată</b> va fi de câte părți sunt și
unul pentru instanță (art. 149 al. 1).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; vertical-align: baseline;">
Art. 197 NCPC - <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">timbrarea
cererii</b>. Când cererea trebuie timbrată dovada achitării taxelor aferente se
atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea
cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">În cazul în
care nu sunt îndeplinite cerinţele legale</b> prevăzute de art. 194-197 iar
reclamantul nu completează lipsurile în termenul acordat de completul de
judecată (10 zile de la notificare), în condiţiile art. 200 NCPC, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">cererea de chemare în judecată va fi
anulată</b>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 150 NCPC - <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">înscrisurile
care vor fi anexate</b> cererii de chemare în judecată.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe
înscrisurile de care partea înţelege a se folosi în proces.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu
originalul.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, se
depun în copie certificată, însoţite de traducerea legalizată efectuată de un
traducător autorizat. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 151 NCPC - <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">cererea
formulată prin reprezentant</b>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura
procura în original sau în copie legalizată.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea
potrivit legii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor
depune, în copie, un extras din registrul public în care este menţionată
împuternicirea lor.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Proceduri prealabile</b>
- ceea ce trebuie făcut, în principiu, înainte de depunerea cererii de chemare
în judecată.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 193 NCPC</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea
unei proceduri prealabile, dacă legea prevede expres aceasta. Dovada
îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de
chemare în judecată.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
La sesizarea instanţei cu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">dezbaterea procedurii succesorale</b>, reclamantul va depune o
încheiere emisă de notarul public cu privire la evidenţele succesorale
prevăzute de Codul Civil.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; vertical-align: baseline;">
Art. 2 alin 1, 1 ind.1 din legea 192/2006 privind
medierea.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Dacă legea nu prevede altfel, părţile sunt obligate să
participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă
este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Dovada participării la şedinţa de informare se face
printr-un certificat eliberat de mediatorul care a realizat informarea.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Începând cu data de 01 august 2013, <u>în caz de
neîndeplinire de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">reclamant</b></u> a
obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior
introducerii cererii de chemare în judecată, cererea de chemare în judecată va
fi respinsă ca inadmisibilă. În cazul cererii reconvenționale pârâtul ar avea
dubla calitate de pârât și reclamant și este obligat la această procedură (în
calitatea sa de reclamant).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 201 NCPC - <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Procedura
prealabilă primului termen de judecată</b>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
După verificarea cererii şi regularizarea sa conform
dispoziţiilor art. 200, judecătorul dispune, prin rezoluţie, comunicarea
acesteia către pârât, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune întâmpinare,
sub sancţiunea decăderii, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de
chemare în judecată.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului care este
obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare.
<u>Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare, de la dosar</u>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
La data expirării termenelor legale, judecătorul fixează
prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de
la data rezoluţiei.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
***</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/07/noile-taxe-judiciare-de-timbru-oug-nr.html" target="_blank">Taxele judiciare de timbru</a> se achită în numerar, prin
virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale
în a carei rază îşi are domiciliul sau după caz, sediul fiscal debitorul taxei.
A se vedea <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">O.U.G. nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;">Notă: Informațiile pot fi găsite și pe portalul instanțelor
de judecată.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Vezi și:</div>
<div class="MsoNormal">
<a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2012/06/circuitul-cererii-de-chemare-in.html" target="_blank">Circuitul cererii de chemare in judecata</a> </div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-17582829038806707362013-12-29T19:13:00.001+02:002022-02-02T21:44:30.479+02:00Contract esalonare restante la plata intretinerii<b>Model de contract</b><br />
<br />
<div class="MsoNormal">
ASOCIATIA DE <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>PROPRIETARI
.......................</div>
<div class="MsoNormal">
STR.................................................
nr....... Bl. …….. sc…., et….</div>
<div class="MsoNormal">
Tel : .......................... fax……………….. E-mail:………………</div>
<div class="MsoNormal">
C.I.F. </div>
<div class="MsoNormal">
Cont IBAN</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
CONTRACT DE ESALONARE</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
Nr ....... din data de
......... /........... /……..</div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">I. PARTILE
CONTRACTANTE</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Asociatia de Proprietari ..............................., cu
sediul în loc. ............, Str. .................... nr. ...., </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Bl. ................., sc...., et…..., cod fiscal
......................</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">si</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
…………………………………………………<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>posesor al C.I. Seria ………. nr ………<span style="mso-spacerun: yes;">
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
CNP …………………………, domiciliat(a)<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>in loc. ..........................., str. …………………………,
nr. ….… Bl. …………, sc ……..,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>et ……, ap.
…….,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
numit(a) in continuare debitor, au incheiat<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>prezentul contract.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">II. OBIECTUL
CONTRACTULUI</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art.1. Debitorul se obliga sa plateasca restantele la
intretinere si penalitătile aferente, in </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
valoare totala de ………….………… lei, compuse din: …………….. lei
restante intretinere, </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
…………………lei penalizari de intarziere, ………….. lei …………………………,
inregistrate in </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
evidentele contabile ale Asociatiei de Proprietari […] la<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>data de ………/……./……, in ……. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
(…xx….) rate lunare in suma de ……… (…………………………………….)<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>lei/luna.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"></b><br />
<a name='more'></a><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">III. RATA SI TERMENUL
</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art.2. Debitorul va plati ratele, in suma de ……………..
lei/luna, incepand cu data de…………… pana la data de…………… </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">IV. OBLIGATIILE
PARTILOR</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art.3. Asociatia va incasa lunar sumele stabilite prin
prezentul contract si va emite chitanta pentru fiecare plata, evidentiind
platile in contabilitatea asociatiei, stingand debitele in ordine cronologica.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art.4. Debitorul se obliga sa plateasca ratele conform art.
2 din contract pana la termenul scadent de executie.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art.5. Debitorul are obligatia, in afara ratei stabilite
prin prezentul contract, sa achite si intretinerea lunara la zi.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">V. RASPUNDEREA
PARTILOR CONTRACTANTE </b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art.6. Pentru neexecutarea, executarea partiala sau
executarea necorespunzatoare a obligatiilor contractuale prevazute in prezentul
contract, Asociatia de Proprietari ………………........., isi rezerva dreptul de a
actiona in instanta pentru recuperarea debitului si penalizarilor aferente.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Contractul a fost incheiat in doua exemplare originale, cate
unul pentru fiecare parte contractanta, la sediul Asociatiei de Proprietari
.......................</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Data incheierii
:<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Ziua………luna……………anul……..<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Presedinte
Asociatie,<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Debitor,</div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-3684692462847139192013-08-15T21:16:00.001+03:002022-02-02T21:45:48.932+02:00Sedinta de informare privind medierea – consideratii<div class="MsoNormal">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Actualizare luna mai
2014</b></div>
<div class="MsoNormal">
Sedintele de informare cu privire la mediere nu mai sunt
obligatorii nici in cauzele civile si nici in cele penale.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Obligativitatea participarii la sedintele de informare
privind medierea a fost declarata neconstitutionala.</div>
<div class="MsoNormal">
Judecatorii Curtii Consitutionale au admis in data de 7 mai,
cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a doua articole din
Legea 192∕2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.</div>
<div class="MsoNormal">
<span style="border: 1pt none windowtext; color: #0f0f0f; mso-border-alt: none windowtext 0cm; padding: 0cm;">Primul articol declarat
neconstitutional: </span>art.2 al. 1 -<span style="border: 1pt none windowtext; color: #0f0f0f; mso-border-alt: none windowtext 0cm; padding: 0cm;"> <span style="color: #666666;"><span style="mso-bidi-font-style: normal;">dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane
juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele
medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa
instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor
în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în
condiţiile prevăzute de lege</span></span>. </span><br />
Al doilea articol: art. 2 al. 1 indice 2 - <span style="color: #666666;"><span style="mso-bidi-font-style: normal;">instanţa
va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de
neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de
informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în
judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în
acest scop</span></span>.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Obligativitatea prezentarii la s<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">edinta de informare</b> privind avantajele medierii si respingerea
actiunilor de catre instanta in situatia in care nu se depune procesul verbal /
certificatul care dovedeste prezenta la <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">sedinta
de informare</b> sunt neconstitutionale.</div>
<div class="MsoNormal">
Decizia este definitiva si general obligatorie. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Aceasta decizie nu va afecta posibilitatea instantei, cand considera
necesar, de a recomanda partilor sedinta de informare si / sau de a le indruma
catre soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, conform art. 227 al. 2 din noul
Cod de Procedura Civila. </div>
<div class="MsoNormal">
Pe scurt: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">in cauzele
civile</b> sedinta de informare cu privire la avantajele medierii nu (mai) este
obligatorie. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Una dintre formele Legii nr.192/2006 privind medierea si
organizarea profesiei de mediator prevedea ca partile pot recurge la mediere in
mod voluntar, inclusiv in materie penala dar a urmat Legea nr. 255 / 2013
pentru punerea in aplicare a Noului cod de procedura penala (Monitorul Oficial,
nr. 515, din 14 august 2013) prin care este <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">abrogata</b> dispozitia care stabileste ca sedinta de informare privind
medierea este obligatorie in cauze penale, dispozitia de abrogare fiind in
vigoare de la 1 februarie 2014.</div>
<div class="MsoNormal">
Pe scurt: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">in cauzele
penale</b> sedinta de informare cu privire la avantajele medierii nu este
obligatorie.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Atentie!</b> Sedinta
de informare privind medierea este <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">diferita</b>
de sedinta de mediere. Nici sedinta de mediere nu este obligatorie dar poate fi
sugerata inclusiv de instanta de judecata, in anumite cauze, insa nu e
obligatoriu ca partile sa accepte - cel putin deocamdata.</div> ***<br />
<div class="MsoNormal">
*** ***</div>
Incepand cu data de 1 august 2013 informarea privind
medierea este obligatorie si este (relativ) gratuita.<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In sedinta de informare privind medierea, mediatorul (sau
alta persoana abilitata prin dispozitiile legii) explica partilor scopul,
limitele si efectele medierii, precum si avantajele acestei proceduri. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pentru dosarele aflate deja pe rolul instantelor - inainte
de 1 august 2013 - procedura privind informarea asupra medierii nu este
obligatorie dar partile pot opta pentru stingerea litigiului prin mediere.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Reclamantul</b> este cel obligat sa parcurga aceasta procedura a
sedintei de informare privind medierea si <b>paratul </b>este liber sa ii dea curs sau
ba. Totusi, daca paratul este de acord, in instanta, cu sedinta de informare si
ulterior nu ii da curs - refuza sa se prezinte la invitatia reclamantului -
poate primi o amenda judiciara conform art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. f <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>din codul de procedura civila.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In plus, daca paratul, va dori sa faca o cerere reconventionala
- actiune care echivaleaza cu o cerere de chemare in judecata si care ii
confera paratului calitatea de reclamant - va trebui sa se prezinte la sedinta
de informare privind avantajele medierii pentru ca va avea, practic, dubla
calitate: de parat si de reclamant.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Informarea privind avantajele medierii poate fi facuta si de
avocat, procuror, judecator, consilier juridic, notar (Legea nr. 214/2013
pentru aprobarea OUG nr.4/2013) si nu doar de mediator.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Reclamantul va trimite paratului invitatia la sedinta de
informare cu privire la avantajele medierii. Paratul se poate prezenta - dar nu
e obligat sa accepte o eventuala stingere a litigiului prin mediere - sau e
liber sa nu dea curs invitatiei si sa astepte termenul pentru judecarea cauzei
ininstanta.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
La <b>sedinta de informare</b> pot fi prezenti si avocatii partilor
sau numai avocatii - daca au mandat in acest sens. Se intelege faptul ca acei
clienti care mandateaza avocatul sa ii reprezinte la sedinta de informare stiu
exact ce doresc si isi mandateaza reprezentantul in acest sens. Exista unele
pareri conform carora sedinta de informare cu privire la avantajele medierii nu
isi atinge scopul daca partile isi mandateaza avocatul dar, in logica
lucrurilor, consider ca astfel de pareri sunt subiective.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Reclamantul</b> trebuie sa comunice mediatorului, in vederea
trimiterii invitatiei catre cealalta parte, care este obiectul litigiului. Daca
in care in termen de 15 zile paratul nu da curs invitatiei, atunci se considera
informat numai reclamantul si se va emite procesul verbal necesar in instanta
pentru ca cererea sa nu fie respinsa ca fiind inadmisibila.<br />
Daca <b>paratul </b>da curs invitatiei - se prezinta la sedinta de informare la data
si ora stabilite in invitatie - atunci se considera ca are loc informarea
ambelor parti si se va emite (gratuit) certificatul de informare.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Daca dupa informarea partilor asupra avantajelor medierii
acestea doresc sa demareze procedura medierii si ajung la un acord - total sau
partial - cu privire la litigiu se va incheia acordul de mediere. Acordul de
mediere, insa, nu este gratuit, ci se va achita onorariul mediatorului. Acest
onorariu este negociabil si se va stabili impreuna cu partile. De regula,
onorariul se achita de toate partile, in cote egale dar se poate conveni asupra
faptului ca onorariul sa fie achitat numai de una dintre parti.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Observatii</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Exista opinii conform carora <b>procedura de informare</b> cu
privire la mediere este o procedura prealabila judecarii cauzei in instanta,
conform prevederilor cuprinse in art. 193 cod procedura civila care
reglementeaza procedurile prealabile. Astfel, se sustine ca instanta nu va
putea - din oficiu - pune in discutia partilor neindeplinirea, de catre
reclamant, procedurii privind medierea decat in cazul in care aceasta a fost
invocata de parat. Adica, in cazul in care paratul nu invoca - la primul termen
de judecata -<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>neindeplinirea procedurii
de catre reclamant, instanta nu va putea aplica sanctiunea respingerii cerereii
ca fiind inadmisibila.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pe de alta parte, sunt voci care sustin ca <b>procedura privind
informarea</b> nu este o procedura prealabila, ci o obligatie procesuala.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Conform art.31 indice 2 din Legea nr.192/2006 privind
medierea: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Instanta va respinge cererea de
chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant
a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior
introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului
pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile în materiile
prevazute de art. 60 indice 1 al.1, lit. a-f</i>.<br />
<br style="mso-special-character: line-break;" /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Consider ca exista o contradictie intre cele doua dispozitii legale:
art. 193 c.p.civila si art. 31 indice 2 din Legea nr. 192/2006 deoarece <b>sedinta
de informare</b> privind medierea este, practic, o procedura prealabila. Dispozitia
privind obligarea instantei la a respinge cererea reclamantului care nu a
indeplinit procedura cu privire la informarea asupra medierii ar trebui sa se
regaseasca si in dispozitiile codului de procedura civila daca s- a urmarit ca
exceptia inadmisibilitatii actiunii sa poata fi invocata din oficiu de
instanta. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Consider ca in caz contrar discutia privind procedura despre
avantajele medierii nu poate fi pusa in discutia partilor din oficiu (daca
aceasta nu a fost invocata de parat).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In sustinerea ideii ca <b>procedura privind informarea</b> nu este
o procedura prealabila nu s-au adus argumente suficient de puternice din punct
de vedere juridic, ci se sustine ca aceasta procedura tine de obligatiile
procesuale ale partilor si instanta e obligata sa aduca la cunostinta partilor
ce obligatii au si de aceea poate pune in discutie, din oficiu, neindeplinirea
procedurii. In drept, se motiveaza conform dispozitiilor din art. 129 al. 2:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Judecatorul va pune in
vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor din
proces si va starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a
cauzei.</i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Si </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
dispozitiile art. 131 al.1:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">In tot cursul
procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile
necesare, potrivit legii. In acest scop, el va solicita infatisarea personala a
partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 132<sup>1</sup>
alin. (2) sunt aplicabile.</i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Observatii</b>:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Judecatorul poate starui mult si bine in toate fazele
procesuale ca partile sa se impace dar aceasta nu inseamna ca informarea cu
privire la mediere poate fi pusa in discutie din oficiu, sanctionandu-se
reclamantul cu respingerea actiunii ca inadmisibila daca nu parcurge etapa de
informare cu privire la mediere.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In plus, judecatorul ar putea pretinde si prezenta partilor
reprezentate de avocat (sau alta persoana indreptatita) cand acele parti e
posibil sa fie la mii de kilometri distanta de locul unde se desfasoara
procesul. Bininteles, banuiesc ca instanta va tine cont de asemenea aspecte
atunci cand ar pretinde asa ceva.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Tot ceea ce tine de obligatiile partilor - si cu privire la
care instanta poate indruma partile - se afla (sau ar trebui sa se afle) in
cuprinsul dispozitiilor din codul de procedura civila.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Desi nu s-au implinit 30 de zile de cand <b>procedura privind
informarea</b> despre mediere a devenit obligatorie s-a constatat o practica
neunitara a instantelor de judecata cu privire la respingerea cererilor ca
fiind inadmisibile: unele instante resping cererile pur si simplu si altele
admit aceste cereri urmand sa puna - sau nu - in discutia partilor procedura
informarii cu privire la avantajele medierii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Medierea, in sine, este o cale care ar putea conduce la
decongestionarea instantelor de judecata dar modul in care a inteles
legiuitorul sa o aplice (implementeze) este gresit deoarece mai mult se pierde
timp si se impiedica accesul unor justitiabil la justitie. Plus ca sedinta de
informare nu e total gratuita; e gratis in sensul ca nu se plateste onorariul
mediatorului.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Constitutia Romaniei, art. 21: Accesul liber la justitie</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">(1) Orice persoana se
poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a
intereselor sale legitime.</i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">(2) Nicio lege nu
poate ingradi exercitarea acestui drept.</i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Poate ca nu se ingradeste accesul liber la justitie, dar
consider ca s-a ingreunat si s-au majorat costurile si prin cheltuielile pe
care trebuie sa le suporte justitiabilul cu sedinta de informare, dupa ce
taxele judiciare de timbru au fost foarte mult majorate (in unele cazuri cu
peste 20%).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
**</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In<b> materia dreptului penal </b>sedinta de informare cu privire
la avantajele medierii va deveni obligatorie la data intrarii in vigoare a
codului de procedura penala (data preconizata ca fiind februarie 2014).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Medierea in materie penala este posibila si in prezent,
pentru acele infractiuni la care impacarea partilor inlatura raspunderea penala
(si pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate). De asemenea, e posibila medierea si cu privire la
solutionarea laturii civile a unui dosar penal (in cazurile in care partea
vatamata se constituie parte in procesul penal si are anumite pretentii de
despagubiri).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In cazul in care partile ar alege calea medierii procesul
aflat pe rolul instantei penale se va suspenda trei luni, de la data semnarii
contractului de mediere.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Vezi si:</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/08/procedura-de-informare-cu-privire-la.html" target="_blank">Procedura de informare cu privire la mediere</a> </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="https://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/07/noile-taxe-judiciare-de-timbru-oug-nr.html" target="_blank">Noile taxe judiciare de timbru</a> </div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-33162635694946207992013-08-14T00:58:00.001+03:002014-05-16T17:30:54.903+03:00Procedura de informare cu privire la mediere<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
<w:LsdException Locked="false" Name="Default Paragraph Font"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Actualizare luna mai
2014</b></div>
<div class="MsoNormal">
Sedintele de informare cu privire la mediere nu mai sunt
obligatorii nici in cauzele civile si nici in cele penale.</div>
<div class="MsoNormal">
Pentru detalii vezi <a href="http://arnufis-notiuni-juridice.blogspot.ro/2013/08/sedinta-de-informare-privind-medierea.html" target="_blank">Sedinta de informare privind medierea</a>.</div>
<br /> ***<br />
<div class="MsoNormal">
*** ***</div>
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Continutul articolului</div>
<br />
<ul>
<li>Procedura de informare</li>
<li>Dovada participarii la sedinta de informare</li>
<li>Costul sedintei de informare</li>
<li>Litigiile in care procedura de informare e obligatorie</li>
<li>Ședința de informare privind medierea <b>nu </b>mai e obligatorie în penal </li>
</ul>
<ul>
</ul>
<ul>
</ul>
<br />
<a name='more'></a><br /><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Incepand cu data de 1 august 2013 informarea privind
medierea este obligatorie, o etapa ce poate fi parcursa usor si gratuit si nu
obligatoriu la mediator – desi sunt voci care sustin contrariul argumentand ca un avocat,
de exemplu, daca ar face aceasta informare n-ar mai avea dreptul sa reprezinte o
parte in instanta pe motiv ca ar afla anumite date care ar putea avantaja pe
clientul sau. Ceea ce este gresit: nu exista incompatibilitate deoarece
avocatul – informand despre binefacerile medierii – nu intra in fondul
problemei ci doar explica partilor ca au deschisa calea medierii, adica se pot
intelege cu privire la ce au de impartit, incheie un contract de mediere cu
modul in care s-au inteles asupra problemei si actul va fi trimis, eventual, la instanta
sau la notar (dupa caz).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Informarea poate fi facuta si de avocat, procuror,
judecator, consilier juridic, notar (Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea O.U.G.
nr.4/2013) si nu doar de mediator, cum a fost pana la aceasta modificare – or
fi inteles ca mai mult ar fi pus justitiabilul pe drumuri si la alte cheltuieli
daca ar fi fost nevoit sa caute si un mediator si sa se deplaseze pana acolo
(dus-intors de cel putin doua ori), ceea ce n-ar fi dificil si costisitor, ar
fi unii tentati sa creada fara sa se gandeasca prea mult la toate implicatiile.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a
conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in
calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate,
confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor, potrivit art. 1 din
Legea nr. 192/2006 privind medierea.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Mediator poate fi orice persoana care are studii superioare
si 3 ani vechime in munca. Mediator poate fi inginerul, profesorul, medicul,
arhitectul etc – daca urmeaza si un “curs de mediere” cu durata de circa trei
luni si mai apoi se inscrie in “tabloul mediatorilor”.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Conform dispozitiilor din art. 227 al. 3 din codul de
procedura civila, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">in cazul in care
judecatorul recomanda medierea, partile se vor prezenta la mediator, in vederea
informarii lor cu privire la avantajele medierii</i>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Altfel spus: procedura de informare cu privire la mediere nu
trebuie parcursa obligatoriu inainte de a fi depusa cererea (de chemare in
judecata) la instanta. Daca <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">procedura de
informare</b> nu a fost indeplinita judecatorul va acorda partilor un termen in
acest scop, termen care nu poate fi mai scurt de 15 zile. Dupa informare
partile sunt cele care decid daca aleg calea medierii sau calea instantei de
judecata pentru a rezolva litigiul. Daca partile considera ca procedura
medierii e mai avantajoasa vor apela la aceasta procedura (procedura medierii –
medierea propriu-zisa nu este gratuita, partile platind onorariu mediatorului).
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Daca partile au incercat sa rezolve litigiul prin mediere,
inainte de a se adresa instantei (inainte de introducerea actiunii) judecatorul
nu va mai acorda termen in acest scop ci va urma procedura prevazuta pentru
solutionarea cauzei prin intermediul instantei de judecata.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><b>Dovada participarii</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">la sedinta de informare</b> privind
avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de
mediatorul care a realizat informarea</i> (art. 2 al.11 din Legea nr. 192/2006,
cu modificarile ulterioare).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Daca informarea a fost facuta de alta persoana care are
acest drept prin lege (avocat, procuror etc.) aceasta va atesta in scris ca
partile au participat la <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">sedinta de
informare</b> privind medierea.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Reclamantul</b> este
cel care are obligatia de a-l chema pe parat la sedinta de informare. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Paratul</b> poate alege daca va participa
sau nu, cu exceptia situatiei in care a confirmat in instanta ca este de acord
sa participe.<br />
<br />
Daca <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">reclamantul</b> nu demareaza <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">procedura de informare</b> si nu parcurge
aceasta etapa, fie inainte, fie dupa depunerea cererii de chemare in judecata, instanta
va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila.<br />
<br style="mso-special-character: line-break;" /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Daca una dintre parti refuza in scris participarea la <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">sedinta de informare</b>, nu raspunde
invitatiei prevazute ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de
informare, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.
Daca judecatorul i-a pus in vedere sa parcurga <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">procedura de informare</b> si paratul a acceptat insa ulterior a
refuzat sa se prezinte, poate fi amendat conform art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. f
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>din codul de procedura civila:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">(1) Daca legea nu
prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului articol, va putea
sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel: <br />
1. cu amenda judiciara de la 100 lei la 1.000 lei:</i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">f) neprezentarea unui
inscris sau a unui bun de catre cel care il detine, la termenul fixat in acest
scop de instanta […]</i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Medierea propriu-zisa nu e obligatorie iar daca se incepe
procedura si partile, totusi, nu se inteleg au deschisa calea instantei si vor
depune la dosar si procesul-verbal primit de la mediator.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Costul sedintei de informare
privind medierea</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Conform modificarilor aduse legii privind medierea (Legea
nr.192/2006) prin Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea O.U.G. nr. 4/2013, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">sedinta de informare cu privire la mediere</b>
este gratuita, neputand fi percepute onorarii, taxe sau orice alte sume,
indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Cu toate acestea, nu o consider a fi fara costuri
suplimentare pentru justitiabil – fie acesta reclamant sau parat. Reclamantul
trebuie sa mearga la mediator (cheluiala in plus cu drumul) daca informarea nu
e facuta de avocat, de judecator sau alta persoana care are dreptul si sa nu
mai fie obligat sa se deplaseze cine stie unde. Mai apoi sunt costurile privind
corespondenta: invitatia la sedinta de informare se trimite paratului prin posta,
cu o confirmare de primire – si apoi se asteapta, cel putin 15 zile ca paratul
sa raspunda (in unele cauze in timpul cat reclamantul asteapta un eventual
raspuns lucrurile se pot inrautati, se pot pierde eventuale termene etc). Cand
paratul este in alt capat de tara sau in alt capat de lume cheltuiala poate fi
mai mare, avand in vedere ca una dintre parti trebuie sa se deplaseze la
mediator daca vrea sa participe la sedinta de informare - si, probabil, nimeni
nu va dori sa cheltuiasca mai mult decat e necesar asa ca cei mai multi vor
refuza participarea dar reclamantul a pierdut timp si ceva bani in plus.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Litigiile in care sedinta de informare privind
medierea este obligatorie</b><b><span style="font-weight: normal; mso-bidi-font-weight: bold;"></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br />
Citez din Legea nr. 196 din 2006, modificata:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 60 indice 1<br />
<i><span style="font-style: normal; mso-bidi-font-style: italic;">(1) I</span></i>n
litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme
alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau partea interesată,
după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare
cu privire la avantajele medierii, în următoarele materii:<br />
a)în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa
unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu
defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a
existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între
consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute
în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei
consumatorilor;<br />
b) în materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64 (n.b. - continuarea
casatoriei; partajul de bunuri comune; exercitiul drepturilor parintesti;
stabilirea domiciliului copiilor; contributia parintilor la intretinerea
copiilor; orice alte neintelegeri care apar in raporturile dintre soti cu
privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii);<br />
c) în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare,
precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;<br />
d) în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea
profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi
speciale nu este prevăzută o altă procedură;<br />
e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor
individuale de muncă;<br />
f) în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia
litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a
procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a
cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art.
1.013-1.024 (n.b. - orodnanta de plata) sau la cea prevăzută la art.
1.025-1.032 (n.b. - procedura cu privire la cererile de valoare redusa) din
Legea nr. 134/2010, republicată (n.b. - codul de procedura civila), cu
modificările şi completările ulterioare;<br />
g) în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii prealabile sau
împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă
făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima îşi exprimă
consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul;
dacă victima refuză să participe împreună cu făptuitorul, şedinţa de informare
se desfăşoară separat.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br />
Nota mea: imi imaginez cum victima unui viol (art. 197 al. 1 cod penal) isi
cheama tortionarul pentru a-l informa despre binefacerile medierii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 197 al. 1 cod penal – Violul</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Actul sexual, de orice
natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constrângerea
acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima
voinţa, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor
drepturi.</i><br />
<br />
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--></i><br />
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
<w:LsdException Locked="false" Name="Default Paragraph Font"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
</i><span style="mso-bidi-font-style: normal;"></span><br />
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: large;"><b><span lang="RO">Actualizare
30.12.2013</span></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Ședința de informare privind medierea <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">nu</b> mai este obligatorie în materie
penală.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Prin Legea nr. 255/2013, pentru punerea în
aplicare a Noului Cod de Procedură Penală, publicată în M. Of., Partea I, nr.
515 din 14 august 2013, a fost modificată legea privind medierea în ceea ce
privește unele aspecte penale.<br />
A fost abrogat art. 60 indice 1 al. 1, litera g) din legea medierii, referitor
la obligativitatea ședintei de informare privind infracțiunile în care
retragerea plângerii ori împacarea părților înlătură răspunderea penală.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">S-a modificat (între altele) și art. 67 din
aceeași lege, privitor la medierea penală, diferențiindu-se că medierea poate
avea loc atât pe latura civilă (în toate procesele penale) cât și pe latura
penală (doar în procesele unde retragerea plângerii ori împăcarea părților înlătură
răspunderea penală).</span></div>
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">
</i></div>
Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-38221406598586556692013-08-10T18:15:00.001+03:002022-02-02T21:46:58.285+02:00Ordinul de protectie. Violenta in familie.<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Cuprinsul articolului</div>
<br />
<ul>
<li>Ce se intelege prin violenta in familie</li>
<li>Ce inseamna membru de familie</li>
<li>Ce se poate obtine prin ordinul de protectie si durata masurilor</li>
<li>Cine emite ordinul de protectie</li>
<li>Cine poate cere emiterea unui ordin de protectie</li>
<li>Modalitati in care pot interveni politistii</li>
<li>Pedepsirea violentei conjugale</li>
<li>Legaturi catre unele acte normative de interes in materie </li>
</ul>
Prin Legea nr. 25 din 2012 – de modificare si completare a
Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie
(republicata in luna mai 2012 ) – s-a introdus ordinul de protectie. Acest
ordin este, practic, o hotarare judecatoreasca, un document eliberat de
instanta la cererea persoanei interesate. Cererea se judeca in regim de urgenta,
in camera de consiliu.<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Ce se intelege prin
violenta in familie</b> (conform legii nr 217):</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
a) <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">violenta
verbala</b> – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum
utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau
umilitoare;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
b) <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">violenta
psihologica</b> – impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea
de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice
mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin
amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii
personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni
cu efect similar;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
c) <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">violenta
fizica</b> – vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire,
trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in
orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor
accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
d) <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">violenta
sexuala</b> – agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare,
manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate,
viol conjugal;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
e) <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">violenta
economica</b> – interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace
economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana,
medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a
bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de
bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune,
refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul
sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu
efect similar;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
f) <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">violenta
sociala</b> – impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de
prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea
izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de
acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
g) <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">violenta
spirituala</b> – subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii
necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare,
penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile
culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte
si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu
efect similar sau cu repercusiuni similare.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Toate acestea trebuie dovedite de partea abuzata: cu
documente medicale, cu martori, cu inregistrari.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Copiii pot reclama si ei violenta in familie. Nu vor fi
admisibile probe care necesita timp indelungat deoarece procedura emiterii
ordinului de protectie este una de urgenta.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Ce inseamna membru de
familie</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In intelesul legii, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">membru
de familie</b> inseamna:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii
acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de
rude;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora
dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in
drept drepturile fata de persoana copilului;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste
persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu
exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor
profesionale.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Ce se poate obtine
prin ordinul de protectie si durata masurilor</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Conform dispozitiilor din art. 23, Legea nr. 217/2003,
persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa
in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate
solicita instantei ca, <b>in scopul inlaturarii starii de pericol</b>,
sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">provizoriu</b>, una sau mai multe dintre
masurile, obligatiile sau interdictiile indicate expres de lege. Ordinul de
protectie se poate emite de instanta pentru maximum 6 luni (art. 27 din Legea
nr. 217/2003 republicata in 2012) – altfel ar fi incalcate drepturile si
libertatile fundamentale.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Prin <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">ordinul de
protectie</b> se poate solicita si obtine – in functie de gravitatea cazului,
de dovezile aduse in sprijinul afirmatiilor:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei,
indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in
locuinta familiei;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai
asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel
partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime
determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale
acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei
protejate;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite
localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau
le viziteaza periodic;<br />
f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in
orice alt mod, cu victima;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
g) obligarea agresorului de a preda politiei armele
detinute;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei
acestora.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Prin ordinul de protectie mai pot fi dispuse si alte masuri:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- agresorul sa suporte si contravaloarea chiriei si/sau a
intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti
membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii
de a ramane in locuinta familiala;<br />
- obligarea agresorului sa urmeze consiliere psihologica, psihoterapie;<br />
- recomandarea luarii unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a
unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Art. 8 al. (1) din CEDO: orice persoana are dreptul la
respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a
corespondentei sale.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In art. 8 al. (2) din Conventia europeana a drepturilor
omului se prevede ca: este admisa ingerinta unei autoritati publice in
exercitarea acestui drept daca aceasta este prevazuta de lege si constituie, intr-o
societate democratica, o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta
publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si <b>prevenirea
faptelor penale</b>, protectia sanatatii, a moralei, <b>a drepturilor
si a libertatilor altora</b><b><span style="font-weight: normal; mso-bidi-font-weight: bold;"> -</span></b> ceea ce inseamna ca nu se incalca
drepturile omului prin aplicarea unui ordin de protectie.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Cine emite ordinul</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-weight: normal; mso-bidi-font-weight: bold;">Competenţa de emitere</span></b> a ordinului de protectie apartine
judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta
victima. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Ordinul poate fi emis atunci cand exista unele demersuri
judiciare cu privire la savarsirea unei fapte penale - vatamarea corporala a
unui membru de familie, ca exemplu.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Ordinul poate fi emis – la cerere – si intr-o cauza civila;
cand, in cazul unui proces de divort, ca exemplu, unul dintre soti e agresat
verbal in mod repetat de catre celalalt sot.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
De asemenea, ordinul de protectie poate fi emis – la cererea
victimei - chiar daca nu exista vreun demers judiciar anterior.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Cine poate cere
emiterea unui ordin de protectie</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Titularul cererii de emitere a ordinului de protectie este
victima. Cererea poate fi introdusa personal sau prin reprezentant legal si este
scutita de taxa de timbru judiciar. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de: </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
a) procuror; </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la
nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu atributii in materia protectiei
victimelor violentei in familie; </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii
sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati
conform legii, cu acordul victimei. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Si in cazurile a), b), c) victima poate renunta la judecarea
cererii privind ordinul de protectie, iar renuntarea se face oricand, fie
verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa, si se constata prin incheiere data fara
drept de apel.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Cererea de emitere a unui ordin de protectie se judeca de
urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.
Citarea partilor se face potrivit regulilor privind citarea in cauze urgente.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Persoana care solicita ordinul de protectie poate fi
asistata sau reprezentata de avocat, la cerere.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Persoana impotriva careia se solicita ordinul de protectie
este obligatoriu asistata juridic. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Modalitati in care
pot interveni politistii</b> (citez din actele normative)</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
În cuprinsul art. 16 alin. (2) din Legea nr.
217/2003 sunt prevăzute modalităţile prin care poliţia intervine în cazul
comiterii actelor de violenţă în familie, şi anume „la sesizarea victimei, a
altui membru de familie, a unei autorităţi sau din oficiu”, în alin. (3) al
aceluiaşi articol stipulându-se că „lucrătorul de poliţie va anunţa
imediat autoritatea competentă la nivel local, în legătură cu situaţia victimei”.
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Conform Ordinului nr. 384/2004 pentru aprobarea
Procedurii de conlucrare în prevenirea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în
familie, poliţiştilor le revin următoarele atribuţii:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- monitorizarea cazurilor de violenţă în familie din
sectorul sau unitatea teritorială deservită şi culegerea de informaţii despre
acestea;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- întocmirea unei evidenţe separate privind cazurile de
violenţăîn familieşi sesizareacompartimentelor cu atribuţii privind combaterea
violenţei în familie din cadrul Direcţiilor judeţenede muncăşi protecţie
socială </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- colaborarea cu medici, persoane din compartimentul
combaterea violenţei în familie şi asistenţi sociali în vederea instrumentării
propriu-zise a cazurilor;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- îndrumarea părţilor implicate în conflict, respectiv a
agresoruluişi a victimei spre servicii sociale şi medicale de specialitate;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- colaborarea cu serviciile specializate pentru protectia
copilului.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Pedepsirea violentei
conjugale</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Violenta conjugala se pedepseste asa cum se pedepseste orice
alta violenta: plangere prealabila (la politie sau la parchet/procuror),
certificat medical, martori.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Infractiunile sunt reglementate in codul penal, de la art.
180 – Lovirea si alte violente – si urmatoarele (mai grave, in functie de
numarul de ingrijiri medicale, in functie de eventuale schilodiri).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea
prealabila a persoanei vatamate. <u>In cazul faptelor prevazute la alin.
1.1 si 2.1 (n.m. asupra membrilor de familie) actiunea penala se
pune in miscare <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">si</b> din oficiu</u>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si
efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare
din oficiu.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Legaturi catre unele
acte normative</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Textul integral al Legii 217/2003 pentru prevenirea si
combaterea violentei in familie, republicata in Mai 2012 </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_prevenirii_violentei_familie.php">http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_prevenirii_violentei_familie.php</a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Link ordinul de protectie – aspecte teoretice si link spre
model cerere pentru ordinul de protectie:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="http://www.aleg-romania.eu/ro/suport-pentru-victimele-violentei/ordinul-de-protectie">http://www.aleg-romania.eu/ro/suport-pentru-victimele-violentei/ordinul-de-protectie</a></div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2391458638720626702.post-48494474480571693622013-07-06T00:42:00.001+03:002022-02-02T21:47:32.916+02:00Actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, iar nu in
sensul neaplicarii.</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Adagiu latin ce exprima regula de interpretare logica a legii civile conform
careia orice norma juridica trebuie astfel interpretata incat sa se identifice
posibilitatea aplicarii ei, iar nu sa se motiveze imposibilitatea aplicarii ei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, in Codul civil 2011, art 1268 – interpretarea
clauzelor indoielnice – la al. 3 se dispune:<br />
<span style="font-size: 11pt;">Clauzele se interpretează in
sensul in care pot produce efecte, iar nu in acela îi care nu ar putea produce
niciunul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i>In vechiul cod civil,
art. 978 C. civ. prevedea ca, atunci cand o clauza este primitoare de doua
intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, nu in acela
ce n-ar putea produce vreunul. <o:p></o:p></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Codul civil roman consacra aceasta regula de interpretare
numai pentru a fi aplicata conventiilor, dar pentru identitate de ratiune
doctrina juridica a extins-o si cu privire la interpretarea legii civile.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
De lege lata, aceasta regula de interpretare fundamenteaza principiul aplicarii
imediate a legii civile noi.</div>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>Studenthttp://www.blogger.com/profile/12472303945688524713noreply@blogger.com