La nici trei luni de la intrarea in vigoare a
noilor coduri, in conferinta “Noile Coduri penale - de la lege la practica”,
organizata Baroul Valcea, in colaborare cu Baroul Olt si Baroul Gorj,
judecatorul Mihail Udroiu si-a inceput discursul printr-o comparatie intre
“teoria lebedelor negre” si Noul Cod de procedura penala, concluzionand ca
viciile imprevizibile din NCPP care vor fi descoperite pe parcurs, vor necesita
rapid o interpretare avizata pentru a se evita aplicarea incorecta a legii dar
si pentru a se asigura drepturile procesuale ale persoanelor implicate in
procesele penale. In acest context, motivul aparitiei “lebedelor negre” in NCPP
poate fi dat si de faptul ca Noul Cod penal a ajuns sa nu mai corespunda cu
proiectul Noului Cod de procedura penala, desi au fost create corelativ, din
cauza interventiei din partea Comisiei parlamentare asupra NCP dar si a legii
de punere in aplicare.
La aceasta data codurile au suferit destule
modificari si a fost necesar si cate un recurs in interesul legii deoarece
instantele aveau o practica neunitara in unele cazuri.
Teoria lebedelor negre vizeaza in esenta
descoperirea aspectelor imprevizibile care produc efecte extreme si care
ulterior conduc la o previzibilitatea retroactiva.
Procedura camerei preliminare este una
introdusa prin codul de procedura penala in vigoare din februarie 2014.
Camera
preliminara reprezinta o etapa procesuala preliminara judecatii, in cadrul careia judecatorul
special desemnat in aceasta funcie si potrivit competentei instantei verifica
legalitatea sesizarii instantei, precum si a administrării probelor ori a
efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala (G.
Antoniu, C. Bulai , Dictionar de
drept penal si procedura penala, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2011, pag. 110).
Judecatorul Udroiu (in cadrul conferintei
amintite) arata ca desi NCPP introduce doua categorii noi de judecatori, judecatorul de drepturi si libertati (art
53 c.p.p.) si judecatorul de camera
preliminara (art. 54 c.p.p.), in realitate, insa, puterea procurorului e
mai mare. Dupa camera preliminara rolul procurorului de sedinta scade in mod
semnificativ, iar dezbaterea este concentrata daca actiunea parchetului este
sau nu temeinica.
Decizia Curtii Constitutionale (CC) prin care
au fost declarate neconstitutionale unele prevederi referitoare la camera
preliminara din Noul Cod de Procedura Penala si motivarea acesteia au fost
publicate un Monitorul Oficial, in data de 5 decembrie 2014.
CURTEA CONSTITUTIONALA In numele
legii DECIDE:
1. Admite exceptia de neconstitutionalitate
ridicata de [...] in Dosarul nr. 325/43/2013 al Tribunalului Harghita -
Sectia penala Judecatorul de camera preliminara si constata ca dispozitiile art. 344 al. 4) din Codul
de procedura penala sunt neconstitutionale.
2. Admite exceptia de neconstitutionalitate
ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si
constata ca solutia legislativa
cuprinsa in art. 345 alin. (1) si in art. 346 alin. (1) din Codul de procedura
penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta
”fara participarea procurorului si a inculpatului”, este neconstitutionala.
3. Admite exceptia de neconstitutionalitate
ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si
constata ca dispozitiile art. 347
alin. (3) din Codul de procedura penala raportate la cele ale art. 344 alin.
(4), art. 345 alin. (1) si art. 346 alin. (1) din acelasi cod sunt
neconstitutionale.
4. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de
neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale
acelorasi instante si constata ca dispozitiile art. 345 alin. (2) si (3)
si art. 347 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala sunt
constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 11 noiembrie
2014.
Vezi Partea
I, Partea a II-a, Partea a III-a, Partea a IV-a, Partea a V-a, Partea a VI-a,