Art.
345 - Procedura in camera preliminara
(1) Daca s-au formulat cereri si exceptii ori
a ridicat din oficiu exceptii, judecatorul de camera preliminara se pronunta
asupra acestora, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara
participarea procurorului si a inculpatului, la expirarea termenului prevazut
la art. 344 alin. (4).
(2) In cazul in care judecatorul de camera
preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare, in cazul in care
sanctioneaza potrivit art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu
incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe administrate,
incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul.
(3) In termen de 5 zile de la comunicare,
procurorul remediaza neregularitatile actului de sesizare si comunica
judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in
judecata ori solicita restituirea cauzei.
Obs. Dispozitiile
procedurale ale noului cod intaresc semnificativ rolul procurorului in cadrul
procedurilor penale. Mihail Udroiu a amintit, intre altele, care sunt
actiunile pe care procurorul le poate intreprinde in camera preliminara, de
care avocatul trebuie sa tina cont in posibilitate existentei unor acte
susceptibile de a fi contestate sub aspectul nelegalitatii, dar si de problema
provocarii, care trebuie dovedita pana la trecerea cauzei de camera
preliminara. In acest context, judecatorul Udroiu apreciaza ca asistenta
juridica este obligatorie in camera preliminara, dar si ca, in forma in care
este in prezent, camera preliminara nu si-a atins scopul.
Pe de alta parte, Curtea Constitutionala, in
Decizia observa: In ceea ce priveste rolul procurorului in
procedura camerei preliminare, din dispozitiile de lege criticate,
Curtea observa ca acesta nu are decat o participare limitata in
aceasta etapa procesuala. Plecand de la obiectul procedurii
camerei preliminare, de la importanta probelor in procesul penal,
precum si de la rolul pe care procurorul il ocupa in procesul
penal, Curtea constata ca si acesta din urma trebuie sa se bucure in egala
masura de dreptul la o procedura orala.
Curtea retine ca dreptul la o procedura orala si la o audiere publica este deosebit de
important in contextul penal, caz in care o persoana acuzata de o
infractiune penala trebuie, in general, sa aiba posibilitatea de a
participa la o audiere in prima instanta (Hotararea din 20 iulie
2000 pronuntata in Cauza Tierce si altii impotriva San
Marino, paragraful 94). In cazul in care este vorba despre un singur
grad de jurisdictie si in cazul in care problemele nu sunt extrem de tehnice
sau pur legale, trebuie sa existe o procedura orala, procedurile scrise
nefiind suficiente (Hotararea din 10 decembrie 2009 pronuntata in Cauza
Koottummel impotriva Austriei, paragrafele 18-21).
Judecatorul va comunica procurorului deficientele
actului de sesizare iar acesta are un termen de 5 zile de la comunicare, termen
in care va analiza daca va mentine dispozitia de trimitere in judecata sau va
solicita restituirea cauzei. Remedierea neregularitatilor intrinseci e o
procedura ce necesita o durata de timp mai mare, ceea ce inseamna ca termenul
de 5 zile instituit de art. 345 al. 3) c.p.p. pentru procuror se aplica in
sensul ca in acest termen procurorul doar va constata neregularitatile
intrinseci si va comunica cel mai probabil judecatorului de camera preliminara
ca solicita restituirea cauzei.
Se poate desprinde concluzia ca judecatorul de
camera preliminara se va pronunta asupra restituirii cauzei la parchet daca
procurorul nu a remediat deficientele constatate de judecator in termenul de 5 zile
numai atunci cand neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului
sau limitelor judecatii conform art. 346 al. 3) lit. a) precum si atunci cand
se observa alte neregularitati procedurale flagrante, iar nu pentru orice
deficiente.
O interpretare a acestei dispozitii trebuie facuta
coroborat cu litera c) de la acelasi articol, unde judecatorul este obligat sa
restituie cauza la parchet atunci cand procurorul nu raspunde in termenul
de 5 zile prevazut de art. 345 al. 3). Pare ca dispozitiile ar fi contrare dar
se coroboreaza prin faptul ca ipoteza de la lit. a) are in vedere faptul ca
procurorul raspunde in termen de 5 zile dar nu remediaza deficientele
puse in vedere de judecator; de exemplu, prin mentinerea lor, pe cand la lit.
c) se are in vedere ipoteza in care procurorul nu raspunde in niciun
fel cu privire la dispozitiile judecatorului de camera preliminara. Solutia de
a trimite in mod obligatoriu cauza la parchet in aceasta situatie este fireasca
pentru ca judecatorul de camera preliminara nu cunoaste atitudinea procurorului
cu privire la deficientele constatate. Aceasta solutie poate fi privita si ca o
sanctiune a pasivitatii procurorului.
Surse:
- I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr.
277 din 2 februarie 2010, (v. www.scj.ro); A. Criau, Drept procesual
penal, ed. a II-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2011, pag. 506; V. Dongoroz, S.
Kahane, G. Antoniu, C. Bulai, N. Iliescu, R. Stanoiu, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala. Partea
generala, vol II, Ed. Academiei, Bucuresti, 1978, pag. 149;
- M. Iordache, Camera preliminara, o noua institutie de drept procesual penal, Revista
Dreptul, nr. 2/2010, pag. 221-222.
Vezi Partea I, Partea a II-a, Partea a III-a, Partea a IV-a , Partea a V-a, Partea a VI-a