29 dec. 2014

Art. 345 Procedura in camera preliminara. Camera preliminara (V)

Art. 345 - Procedura in camera preliminara
(1) Daca s-au formulat cereri si exceptii ori a ridicat din oficiu exceptii, judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra acestora, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea procurorului si a inculpatului, la expirarea termenului prevazut la art. 344 alin. (4).
(2) In cazul in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare, in cazul in care sanctioneaza potrivit art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe administrate, incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul.
(3) In termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediaza neregularitatile actului de sesizare si comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.

Obs. Dispozitiile procedurale ale noului cod intaresc semnificativ rolul procurorului in cadrul procedurilor penale. Mihail Udroiu a amintit, intre altele, care sunt actiunile pe care procurorul le poate intreprinde in camera preliminara, de care avocatul trebuie sa tina cont in posibilitate existentei unor acte susceptibile de a fi contestate sub aspectul nelegalitatii, dar si de problema provocarii, care trebuie dovedita pana la trecerea cauzei de camera preliminara. In acest context, judecatorul Udroiu apreciaza ca asistenta juridica este obligatorie in camera preliminara, dar si ca, in forma in care este in prezent, camera preliminara nu si-a atins scopul.

Pe de alta parte, Curtea Constitutionala, in Decizia observa: In ceea ce priveste rolul procurorului in procedura camerei preliminare, din dispozitiile de lege criticate, Curtea observa ca acesta nu are decat o participare limitata in aceasta etapa procesuala. Plecand de la obiectul procedurii camerei preliminare, de la importanta probelor in procesul penal, precum si de la rolul pe care procurorul il ocupa in procesul penal, Curtea constata ca si acesta din urma trebuie sa se bucure in egala masura de dreptul la o procedura orala.
Curtea retine ca dreptul la o procedura orala si la o audiere publica este deosebit de important in contextul penal, caz in care o persoana acuzata de o infractiune penala trebuie, in general, sa aiba posibilitatea de a participa la o audiere in prima instanta (Hotararea din 20 iulie 2000 pronuntata in Cauza Tierce si altii impotriva San Marino, paragraful 94). In cazul in care este vorba despre un singur grad de jurisdictie si in cazul in care problemele nu sunt extrem de tehnice sau pur legale, trebuie sa existe o procedura orala, procedurile scrise nefiind suficiente (Hotararea din 10 decembrie 2009 pronuntata in Cauza Koottummel impotriva Austriei, paragrafele 18-21).

Judecatorul va comunica procurorului deficientele actului de sesizare iar acesta are un termen de 5 zile de la comunicare, termen in care va analiza daca va mentine dispozitia de trimitere in judecata sau va solicita restituirea cauzei. Remedierea neregularitatilor intrinseci e o procedura ce necesita o durata de timp mai mare, ceea ce inseamna ca termenul de 5 zile instituit de art. 345 al. 3) c.p.p. pentru procuror se aplica in sensul ca in acest termen procurorul doar va constata neregularitatile intrinseci si va comunica cel mai probabil judecatorului de camera preliminara ca solicita restituirea cauzei.
Se poate desprinde concluzia ca judecatorul de camera preliminara se va pronunta asupra restituirii cauzei la parchet daca procurorul nu a remediat deficientele constatate de judecator in termenul de 5 zile numai atunci cand neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecatii conform art. 346 al. 3) lit. a) precum si atunci cand se observa alte neregularitati procedurale flagrante, iar nu pentru orice deficiente.
O interpretare a acestei dispozitii trebuie facuta coroborat cu litera c) de la acelasi articol, unde judecatorul este obligat sa restituie cauza la parchet atunci cand procurorul nu raspunde in termenul de 5 zile prevazut de art. 345 al. 3). Pare ca dispozitiile ar fi contrare dar se coroboreaza prin faptul ca ipoteza de la lit. a) are in vedere faptul ca procurorul raspunde in termen de 5 zile dar nu remediaza deficientele puse in vedere de judecator; de exemplu, prin mentinerea lor, pe cand la lit. c) se are in vedere ipoteza in care procurorul nu raspunde in niciun fel cu privire la dispozitiile judecatorului de camera preliminara. Solutia de a trimite in mod obligatoriu cauza la parchet in aceasta situatie este fireasca pentru ca judecatorul de camera preliminara nu cunoaste atitudinea procurorului cu privire la deficientele constatate. Aceasta solutie poate fi privita si ca o sanctiune a pasivitatii procurorului.

Surse:
- I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 277 din 2 februarie 2010, (v. www.scj.ro); A. Criau, Drept procesual penal, ed. a II-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2011, pag. 506; V. Dongoroz, S. Kahane, G. Antoniu, C. Bulai, N. Iliescu, R. Stanoiu, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala. Partea generala, vol II, Ed. Academiei, Bucuresti, 1978, pag. 149;
- M. Iordache, Camera preliminara, o noua institutie de drept procesual penal, Revista Dreptul, nr. 2/2010, pag. 221-222.