6 iul. 2013

Actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat

Legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, iar nu in sensul neaplicarii.

Adagiu latin ce exprima regula de interpretare logica a legii civile conform careia orice norma juridica trebuie astfel interpretata incat sa se identifice posibilitatea aplicarii ei, iar nu sa se motiveze imposibilitatea aplicarii ei.

Astfel, in Codul civil 2011, art 1268 – interpretarea clauzelor indoielnice – la al. 3 se dispune:
Clauzele se interpretează in sensul in care pot produce efecte, iar nu in acela îi care nu ar putea produce niciunul.
In vechiul cod civil, art. 978 C. civ. prevedea ca, atunci cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, nu in acela ce n-ar putea produce vreunul.

Codul civil roman consacra aceasta regula de interpretare numai pentru a fi aplicata conventiilor, dar pentru identitate de ratiune doctrina juridica a extins-o si cu privire la interpretarea legii civile.

De lege lata, aceasta regula de interpretare fundamenteaza principiul aplicarii imediate a legii civile noi.



2 iul. 2013

Ajutor public judiciar - model de cerere

Conform Art. 6 din O.U.G. nr. 51/2008 ajutorul public judiciar in materie civila se poate acorda in urmatoarele forme:
a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;
b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;
c) plata onorariului executorului judecătoresc;
d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Astfel, in cerere, la motivele “in fapt” pentru care se solicita ajutorul judiciar se va nota forma raportata la cazul in discutie: plata onorariu, scutiri, reduceri etc, conform art. 6 scris mai sus.

Model de cerere pentru acordarea ajutorului public judiciar

Asistenta juridica gratuita in materie civila

Cuprinsul articolului:
  • Dispozitiile legale care reglementeaza asistenta judiciara gratuita:
  • Ce inseamna asistenta judiciara gratuita
  • Cine beneficiază de asistenta judiciara gratuita si in ce conditii
  • Ce se intelege prin venituri nete
  • Ce se intelege prin membru de familie
  • Procedura cererii de asistenta judiciara gratuita

Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, in conditiile Ordonantei de Urgenta nr. 51/2008, privind acordarea ajutorului public judiciar ]n materie civila, orice persoana fizica, in situatia in care nu poate face fata cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice in vederea apararii unui drept sau interes legitim in justitie, fara a pune in pericol intretinerea sa ori a familiei sale.

Ajutorul public judiciar s-a dorit o facilitate pentru accesul liber la justitie si al celor cu posibilitati financiare reduse.

Noile taxe judiciare de timbru - OUG nr 80 din iunie 2013

In Monitorul Oficial Partea I nr. 392/29.06.2013 a fost publicata OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. 
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si Ordonanta Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar sunt abrogate.
Este reformat intreg sistemul taxelor judiciare de timbru. Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa ICCJ sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute in prezenta ordonanta de urgenta. 

Cateva exemple, pentru comparatie:
O cerere de divort va costa intre 50 si 200 lei, in conditiile in care, pana acum, cel mai mare tarif a fost de 39 lei.  
Art. 15 - Taxele judiciare de timbru pentru unele actiuni si cereri referitoare la raporturile de familie sunt urmatoarele: 
a) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Codul civil - 200 lei; 
b) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. b) si c) din Codul civil - 100 lei; 
c) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil - 50 lei; 
d) cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii - 50 lei; 
e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divort si care au ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei - 20 lei fiecare cerere; 
f) orice alta cerere neevaluabila in bani - 20 lei, daca nu sunt scutite, potrivit legii, de taxa de timbru. 

1 iul. 2013

Locutiunea - aspecte generale

Locuțiunea este un grup fix, neanalizabil din punct de vedere sintactic, care se caracterizează printr-un sens global unitar şi care se comportă ca o singură parte de vorbire. În limba română există locuţiuni aproape pentru toate părţile de vorbire. Ele se clasifică după clasa morfologică ale cărei caracteristici le preiau. Se întâlnesc următoarele feluri de locuţiuni: locuţiuni substantivale, locuţiuni adjectivale, locuţiuni pronominale, locuţiuni verbale, locuţiuni adverbiale, locuţiuni prepoziţionale, locuţiuni conjuncţionale şi locuţiuni interjecţionale.
Trăsătura formală care deosebeşte în principal locuţiunile de cuvintele propriu-zise, simple, este structura lor, având în vedere că primele sunt alcătuite din cel puţin două unităţi lexicale.
Mai pe scurt: Locuțiunea este un grup de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca o singură parte de vorbire.
În afara contextului gramatical, o locuțiune (numită și sintagmă) care poate desemna un grup de cuvinte cu un înțeles unic, la baza căruia se află adesea o figură de stil. Față de locuțiunea gramaticală, însă, aceste alăturări de cuvinte nu îndeplinesc o funcție unică în frază, deci componentele trebuiesc analizate separat. Exemple de locuțiuni: ”monstru sacru”, ”de la oul Ledei”, “a înalbi un arab” (cf. Harap Alb), ”Cortina de Fier” ș.a.

Argumentele in logica juridica

Un argument (din latină argumentum ”mijloc de dovadă“) este o afirmație sau o serie de afirmații (premise), care este utilizată pentru a motiva o altă afirmație, de exemplu o concluzie (sau o teză). Afirmarea agrumentelor pentru a apăra o teză se numește argumentare.
Derivarea corectă din punct de vedere logic a unei afirmații din alte afirmații sau argumente (adevărate) se numește dovadă.

Dupa sursa lor, argumentele pot fi probatorii și legale.
Argumentele probatorii sunt informațiile pe care subiectul  le poate extrage din mijloacele de probă prevăzute de lege. Mijloacele de probă poartă prin conținutul lor informții care pot fi complete incomplete (importante sau mai puțin impotante) despre faptele juridice în sens larg.
Întemeierea introductivă a argumentelor probatorii are loc prin următoarele metode
- concordanța informațiilor;
- diferența între informații;
- concordanta si diferența dintre informații.