10 aug. 2013

Ordinul de protectie. Violenta in familie.



Cuprinsul articolului

  • Ce se intelege prin violenta in familie
  • Ce inseamna membru de familie
  • Ce se poate obtine prin ordinul de protectie si durata masurilor
  • Cine emite ordinul de protectie
  • Cine poate cere emiterea unui ordin de protectie
  • Modalitati in care pot interveni politistii
  • Pedepsirea violentei conjugale
  • Legaturi catre unele acte normative de interes in materie
Prin Legea nr. 25 din 2012 – de modificare si completare a Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie (republicata in luna mai 2012 ) – s-a introdus ordinul de protectie. Acest ordin este, practic, o hotarare judecatoreasca, un document eliberat de instanta la cererea persoanei interesate. Cererea se judeca in regim de urgenta, in camera de consiliu.

Ce se intelege prin violenta in familie (conform legii nr 217):
a) violenta verbala – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;
b) violenta psihologica – impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;
c) violenta fizica – vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;
d) violenta sexuala – agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal;
e) violenta economica – interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;
f) violenta sociala – impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;
g) violenta spirituala – subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

Toate acestea trebuie dovedite de partea abuzata: cu documente medicale, cu martori, cu inregistrari.
Copiii pot reclama si ei violenta in familie. Nu vor fi admisibile probe care necesita timp indelungat deoarece procedura emiterii ordinului de protectie este una de urgenta.

Ce inseamna membru de familie
In intelesul legii, membru de familie inseamna:
a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc;
d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in drept drepturile fata de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

Ce se poate obtine prin ordinul de protectie si durata masurilor
Conform dispozitiilor din art. 23, Legea nr. 217/2003, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre masurile, obligatiile sau interdictiile indicate expres de lege. Ordinul de protectie se poate emite de instanta pentru maximum 6 luni (art. 27 din Legea nr. 217/2003 republicata in 2012) – altfel ar fi incalcate drepturile si libertatile fundamentale.

Prin ordinul de protectie se poate solicita si obtine – in functie de gravitatea cazului, de dovezile aduse in sprijinul afirmatiilor:
a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Prin ordinul de protectie mai pot fi dispuse si alte masuri:
- agresorul sa suporte si contravaloarea chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala;
- obligarea agresorului sa urmeze consiliere psihologica, psihoterapie;
- recomandarea luarii unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

Art. 8 al. (1) din CEDO: orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a corespondentei sale.
In art. 8 al. (2) din Conventia europeana a drepturilor omului se prevede ca: este admisa ingerinta unei autoritati publice in exercitarea acestui drept daca aceasta este prevazuta de lege si constituie, intr-o societate democratica, o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora - ceea ce inseamna ca nu se incalca drepturile omului prin aplicarea unui ordin de protectie.

Cine emite ordinul
Competenţa de emitere a ordinului de protectie apartine judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta victima.
Ordinul poate fi emis atunci cand exista unele demersuri judiciare cu privire la savarsirea unei fapte penale - vatamarea corporala a unui membru de familie, ca exemplu.
Ordinul poate fi emis – la cerere – si intr-o cauza civila; cand, in cazul unui proces de divort, ca exemplu, unul dintre soti e agresat verbal in mod repetat de catre celalalt sot.
De asemenea, ordinul de protectie poate fi emis – la cererea victimei - chiar daca nu exista vreun demers judiciar anterior.

Cine poate cere emiterea unui ordin de protectie
Titularul cererii de emitere a ordinului de protectie este victima. Cererea poate fi introdusa personal sau prin reprezentant legal si este scutita de taxa de timbru judiciar.
Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de:
a) procuror;
b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie;
c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.
Si in cazurile a), b), c) victima poate renunta la judecarea cererii privind ordinul de protectie, iar renuntarea se face oricand, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa, si se constata prin incheiere data fara drept de apel.

Cererea de emitere a unui ordin de protectie se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie. Citarea partilor se face potrivit regulilor privind citarea in cauze urgente.
Persoana care solicita ordinul de protectie poate fi asistata sau reprezentata de avocat, la cerere.
Persoana impotriva careia se solicita ordinul de protectie este obligatoriu asistata juridic.

Modalitati in care pot interveni politistii (citez din actele normative)
În cuprinsul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 sunt prevăzute modalităţile prin care poliţia intervine în cazul comiterii actelor de violenţă în familie, şi anume „la sesizarea victimei, a altui membru de familie, a unei autorităţi sau din oficiu”, în alin. (3) al aceluiaşi articol stipulându-se că „lucrătorul de poliţie va anunţa imediat autoritatea competentă la nivel local, în legătură cu situaţia victimei”.
Conform Ordinului nr. 384/2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare în prevenirea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în familie, poliţiştilor le revin următoarele atribuţii:
- monitorizarea cazurilor de violenţă în familie din sectorul sau unitatea teritorială deservită şi culegerea de informaţii despre acestea;
- întocmirea unei evidenţe separate privind cazurile de violenţăîn familieşi sesizareacompartimentelor cu atribuţii privind combaterea violenţei în familie din cadrul Direcţiilor judeţenede muncăşi protecţie socială 
- colaborarea cu medici, persoane din compartimentul combaterea violenţei în familie şi asistenţi sociali în vederea instrumentării propriu-zise a cazurilor;
- îndrumarea părţilor implicate în conflict, respectiv a agresoruluişi a victimei spre servicii sociale şi medicale de specialitate;
- colaborarea cu serviciile specializate pentru protectia copilului.

Pedepsirea violentei conjugale
Violenta conjugala se pedepseste asa cum se pedepseste orice alta violenta: plangere prealabila (la politie sau la parchet/procuror), certificat medical, martori.
Infractiunile sunt reglementate in codul penal, de la art. 180 – Lovirea si alte violente – si urmatoarele (mai grave, in functie de numarul de ingrijiri medicale, in functie de eventuale schilodiri).

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 1.1 si 2.1 (n.m. asupra membrilor de familie) actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.

Legaturi catre unele acte normative
Textul integral al Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata in Mai 2012
Link ordinul de protectie – aspecte teoretice si link spre model cerere pentru ordinul de protectie:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu