Cuprinsul articolului
- Ce se intelege prin violenta in familie
- Ce inseamna membru de familie
- Ce se poate obtine prin ordinul de protectie si durata masurilor
- Cine emite ordinul de protectie
- Cine poate cere emiterea unui ordin de protectie
- Modalitati in care pot interveni politistii
- Pedepsirea violentei conjugale
- Legaturi catre unele acte normative de interes in materie
Ce se intelege prin
violenta in familie (conform legii nr 217):
a) violenta
verbala – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum
utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau
umilitoare;
b) violenta
psihologica – impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea
de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice
mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin
amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii
personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni
cu efect similar;
c) violenta
fizica – vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire,
trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in
orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor
accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;
d) violenta
sexuala – agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare,
manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate,
viol conjugal;
e) violenta
economica – interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace
economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana,
medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a
bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de
bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune,
refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul
sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu
efect similar;
f) violenta
sociala – impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de
prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea
izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de
acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;
g) violenta
spirituala – subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii
necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare,
penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile
culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte
si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu
efect similar sau cu repercusiuni similare.
Toate acestea trebuie dovedite de partea abuzata: cu
documente medicale, cu martori, cu inregistrari.
Copiii pot reclama si ei violenta in familie. Nu vor fi
admisibile probe care necesita timp indelungat deoarece procedura emiterii
ordinului de protectie este una de urgenta.
Ce inseamna membru de
familie
In intelesul legii, membru
de familie inseamna:
a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii
acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de
rude;
b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora
dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc;
d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in
drept drepturile fata de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste
persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu
exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor
profesionale.
Ce se poate obtine
prin ordinul de protectie si durata masurilor
Conform dispozitiilor din art. 23, Legea nr. 217/2003,
persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa
in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate
solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol,
sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre
masurile, obligatiile sau interdictiile indicate expres de lege. Ordinul de
protectie se poate emite de instanta pentru maximum 6 luni (art. 27 din Legea
nr. 217/2003 republicata in 2012) – altfel ar fi incalcate drepturile si
libertatile fundamentale.
Prin ordinul de
protectie se poate solicita si obtine – in functie de gravitatea cazului,
de dovezile aduse in sprijinul afirmatiilor:
a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei,
indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in
locuinta familiei;
c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai
asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel
partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime
determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale
acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei
protejate;
e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite
localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau
le viziteaza periodic;
f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda politiei armele
detinute;
h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei
acestora.
Prin ordinul de protectie mai pot fi dispuse si alte masuri:
- agresorul sa suporte si contravaloarea chiriei si/sau a
intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti
membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii
de a ramane in locuinta familiala;
- obligarea agresorului sa urmeze consiliere psihologica, psihoterapie;
- recomandarea luarii unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.
- obligarea agresorului sa urmeze consiliere psihologica, psihoterapie;
- recomandarea luarii unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.
Art. 8 al. (1) din CEDO: orice persoana are dreptul la
respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a
corespondentei sale.
In art. 8 al. (2) din Conventia europeana a drepturilor
omului se prevede ca: este admisa ingerinta unei autoritati publice in
exercitarea acestui drept daca aceasta este prevazuta de lege si constituie, intr-o
societate democratica, o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta
publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea
faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor
si a libertatilor altora - ceea ce inseamna ca nu se incalca
drepturile omului prin aplicarea unui ordin de protectie.
Cine emite ordinul
Competenţa de emitere a ordinului de protectie apartine
judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta
victima.
Ordinul poate fi emis atunci cand exista unele demersuri
judiciare cu privire la savarsirea unei fapte penale - vatamarea corporala a
unui membru de familie, ca exemplu.
Ordinul poate fi emis – la cerere – si intr-o cauza civila;
cand, in cazul unui proces de divort, ca exemplu, unul dintre soti e agresat
verbal in mod repetat de catre celalalt sot.
De asemenea, ordinul de protectie poate fi emis – la cererea
victimei - chiar daca nu exista vreun demers judiciar anterior.
Cine poate cere
emiterea unui ordin de protectie
Titularul cererii de emitere a ordinului de protectie este
victima. Cererea poate fi introdusa personal sau prin reprezentant legal si este
scutita de taxa de timbru judiciar.
Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de:
a) procuror;
b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la
nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu atributii in materia protectiei
victimelor violentei in familie;
c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii
sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati
conform legii, cu acordul victimei.
Si in cazurile a), b), c) victima poate renunta la judecarea
cererii privind ordinul de protectie, iar renuntarea se face oricand, fie
verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa, si se constata prin incheiere data fara
drept de apel.
Cererea de emitere a unui ordin de protectie se judeca de
urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.
Citarea partilor se face potrivit regulilor privind citarea in cauze urgente.
Persoana care solicita ordinul de protectie poate fi
asistata sau reprezentata de avocat, la cerere.
Persoana impotriva careia se solicita ordinul de protectie
este obligatoriu asistata juridic.
Modalitati in care
pot interveni politistii (citez din actele normative)
În cuprinsul art. 16 alin. (2) din Legea nr.
217/2003 sunt prevăzute modalităţile prin care poliţia intervine în cazul
comiterii actelor de violenţă în familie, şi anume „la sesizarea victimei, a
altui membru de familie, a unei autorităţi sau din oficiu”, în alin. (3) al
aceluiaşi articol stipulându-se că „lucrătorul de poliţie va anunţa
imediat autoritatea competentă la nivel local, în legătură cu situaţia victimei”.
Conform Ordinului nr. 384/2004 pentru aprobarea
Procedurii de conlucrare în prevenirea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în
familie, poliţiştilor le revin următoarele atribuţii:
- monitorizarea cazurilor de violenţă în familie din
sectorul sau unitatea teritorială deservită şi culegerea de informaţii despre
acestea;
- întocmirea unei evidenţe separate privind cazurile de
violenţăîn familieşi sesizareacompartimentelor cu atribuţii privind combaterea
violenţei în familie din cadrul Direcţiilor judeţenede muncăşi protecţie
socială
- colaborarea cu medici, persoane din compartimentul
combaterea violenţei în familie şi asistenţi sociali în vederea instrumentării
propriu-zise a cazurilor;
- îndrumarea părţilor implicate în conflict, respectiv a
agresoruluişi a victimei spre servicii sociale şi medicale de specialitate;
- colaborarea cu serviciile specializate pentru protectia
copilului.
Pedepsirea violentei
conjugale
Violenta conjugala se pedepseste asa cum se pedepseste orice
alta violenta: plangere prealabila (la politie sau la parchet/procuror),
certificat medical, martori.
Infractiunile sunt reglementate in codul penal, de la art.
180 – Lovirea si alte violente – si urmatoarele (mai grave, in functie de
numarul de ingrijiri medicale, in functie de eventuale schilodiri).
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea
prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin.
1.1 si 2.1 (n.m. asupra membrilor de familie) actiunea penala se
pune in miscare si din oficiu.
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si
efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare
din oficiu.
Legaturi catre unele
acte normative
Textul integral al Legii 217/2003 pentru prevenirea si
combaterea violentei in familie, republicata in Mai 2012
Link ordinul de protectie – aspecte teoretice si link spre
model cerere pentru ordinul de protectie: