30 dec. 2013

Taxa judiciara de timbru - ajutor public judiciar



O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, intrata in vigoare la data de  29 iunie 2013, prevede ca va fi scutita de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei cai de atac, ordinare si extraordinare, impotriva hotararii judecatoresti prin care a fost solutionata o actiune sau cerere scutita, potrivit legii, de taxa judiciara de timbru.

In cazul cererilor care trebuie timbrate si avand in vedere ca prin modificarile aduse au crescut taxele si s-a hotarat si timbrarea unor cereri care inainte nu trebuiau timbrate, se acorda, in continuare, ajutor public judiciar pentru acestea.

Persoanele fizice, dar si cele juridice pot beneficia, conform legii, de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, daca indeplinesc anumite conditii.
Facilitatile la plata se vor acorda in conditiile O.U.G nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila. Potrivit prevederilor legale, vor beneficia de ajutor de la stat persoanele al caror venit mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii de acordare, se situeaza sub nivelul de 300 lei. In acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaza in intregime de catre stat, se precizeaza in O.U.G. nr. 51/2008, cum a fost modificata prin Legea nr. 251/2011.
Acelasi document stabileste ca, daca venitul mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avanseaza de catre stat in proportie de 50%.

Declarații scutite de plata onorariului la notar



Ordinul Ministrului Justiției nr. 3760/C/2013 pentru completarea Normelor privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 46/C/2011, a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 777, din 12 decembrie 2013, intrând în vigoare la data publicării. Serviciul profesii juridice conexe şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.
Prin aceasta completare a dispozitiilor art. 26 s-a stabilit că declarațiile privind donarea de organe, țesuturi și celule se adaugă celor gratuite.
Sunt scutite de plata onorariilor, conform art. 26 al. 1 din Norme:
- declarațiile privind ajutorul de șomaj;
- declarațiile privind ajutorul social;
- declarațiile privind obținerea alocației de stat pentru copii;
- declarațiile privind acordarea burselor pentru elevi și studenti, pentru obținerea de rechizite școlare și pentru obținerea de locuri de cazare în cămine;
- declarațiile privind stabilirea sau valorificarea drepturilor foștilor deținuti politici, veteranilor de război și văduvelor acestora;
- declarațiile privind valorificarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- declarațiile și procurile necesare în cadrul procedurii de obținere a despăgubirilor prevăzute de O.U.G. nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.S.A., aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2008, în vederea achiziționării de autoturisme;
- declarațiile de donare de organe, țesuturi și celule.

Notă: Normele privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 46/C/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 22 februarie 2011.

Informații privind Registrul național al donatorilor de organe



În M.Of., partea I, nr. 847 din data de 14 decembrie 2012 a fost publicat Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1158/2012 privind înfiintarea Registrului național al donatorilor de organe, țesuturi și celule (R.N.D.).
Actul normativ prevede înființarea la nivelul Ministerului Sănătății a Registrului național al donatorilor de organe, țesuturi și celule, având ca scop crearea unei baze de date pentru gestionarea informațiilor în scopul realizării transplantului de organe, țesuturi și celule, cu respectarea voinței și drepturilor persoanelor care în timpul vieții consimt la donarea acestora post-mortem, în scop terapeutic.
Înscrierea în Registru a datelor de identificare a donatorilor și a declarațiilor prin care aceștia consimt la donarea post-mortem a organelor, țesuturilor și celulelor se face de notarul public. Consimțământul donatorului se dă prin act autentic notarial, inclusiv testament notarial.
Minorii, persoanele fără discernământ, interzișii judecătorești nu pot consimți la donarea post-mortem a organelor, țesuturilor și celulelor.
Fac obiectul donării prin declarație autentică următoarele organe, țesuturi și celule umane: cord, plămân, cord-pulmon, rinichi, ficat, pancreas, intestin, piele, cornee, insule Langerhans*, os, vase de sânge și celulele umane. Fiecare donator este liber să aleagă ce anume organe, celule sau țesuturi va dona (vor putea fi prelevate după deces), acestea fiind trecute în declarația pe care o va da la notar, cu scutire de plata onorariului.

29 dec. 2013

Informații privind cererea de chemare în judecată



Din 15.02.2013, data intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă (NCPC), hotărârile judecătorești nu vor mai fi investite cu formulă executorie de judecătorie:
Art. 665, alin.7 din noul Cod de Procedură Civilă: În partea finală a încheierii de încuviițare a executării silite va fi adăugată formula executorie [...]
Art. 5 din Legea 76/2012: Dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost investite cu formulă executorie.

Art. 194 NCPC - Cuprinsul cererii de chemare în judecată
a). numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. Cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi al pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant;

b). numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător (adresa electronică, nr. telefon, fax etc.);

Contract esalonare restante la plata intretinerii

Model de contract


ASOCIATIA DE  PROPRIETARI .......................
STR................................................. nr....... Bl. …….. sc…., et….
Tel : .......................... fax……………….. E-mail:………………
C.I.F.
Cont IBAN

CONTRACT DE ESALONARE

Nr ....... din data de ......... /........... /……..

I. PARTILE CONTRACTANTE
Asociatia de Proprietari ..............................., cu sediul în loc. ............, Str. .................... nr. ....,
Bl. ................., sc...., et…..., cod fiscal ......................
si
…………………………………………………  posesor al C.I. Seria ………. nr ……… 
CNP …………………………, domiciliat(a)  in loc. ..........................., str. …………………………, nr. ….… Bl. …………, sc ……..,  et ……, ap. ……., 
numit(a) in continuare debitor, au incheiat  prezentul contract.
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
Art.1. Debitorul se obliga sa plateasca restantele la intretinere si penalitătile aferente, in
valoare totala de ………….………… lei, compuse din: …………….. lei restante intretinere,
…………………lei penalizari de intarziere, ………….. lei …………………………, inregistrate in
evidentele contabile ale Asociatiei de Proprietari […] la  data de ………/……./……, in …….
(…xx….) rate lunare in suma de ……… (…………………………………….)  lei/luna.

15 aug. 2013

Sedinta de informare privind medierea – consideratii



Actualizare luna mai 2014
Sedintele de informare cu privire la mediere nu mai sunt obligatorii nici in cauzele civile si nici in cele penale.

Obligativitatea participarii la sedintele de informare privind medierea a fost declarata neconstitutionala.
Judecatorii Curtii Consitutionale au admis in data de 7 mai, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a doua articole din Legea 192∕2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.
Primul articol declarat neconstitutional: art.2 al. 1 - dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege.
Al doilea articol: art. 2 al. 1 indice 2 - instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop.

Obligativitatea prezentarii la sedinta de informare privind avantajele medierii si respingerea actiunilor de catre instanta in situatia in care nu se depune procesul verbal / certificatul care dovedeste prezenta la sedinta de informare sunt neconstitutionale.
Decizia este definitiva si general obligatorie.

Aceasta decizie nu va afecta posibilitatea instantei, cand considera necesar, de a recomanda partilor sedinta de informare si / sau de a le indruma catre soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, conform art. 227 al. 2 din noul Cod de Procedura Civila.
Pe scurt: in cauzele civile sedinta de informare cu privire la avantajele medierii nu (mai) este obligatorie.

Una dintre formele Legii nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator prevedea ca partile pot recurge la mediere in mod voluntar, inclusiv in materie penala dar a urmat Legea nr. 255 / 2013 pentru punerea in aplicare a Noului cod de procedura penala (Monitorul Oficial, nr. 515, din 14 august 2013) prin care este abrogata dispozitia care stabileste ca sedinta de informare privind medierea este obligatorie in cauze penale, dispozitia de abrogare fiind in vigoare de la 1 februarie 2014.
Pe scurt: in cauzele penale sedinta de informare cu privire la avantajele medierii nu este obligatorie.

Atentie! Sedinta de informare privind medierea este diferita de sedinta de mediere. Nici sedinta de mediere nu este obligatorie dar poate fi sugerata inclusiv de instanta de judecata, in anumite cauze, insa nu e obligatoriu ca partile sa accepte - cel putin deocamdata.

14 aug. 2013

Procedura de informare cu privire la mediere



Actualizare luna mai 2014
Sedintele de informare cu privire la mediere nu mai sunt obligatorii nici in cauzele civile si nici in cele penale.

                                                                     ***
                                                               ***       ***


Continutul articolului

  • Procedura de informare
  • Dovada participarii la sedinta de informare
  • Costul sedintei de informare
  • Litigiile in care procedura de informare e obligatorie
  • Ședința de informare privind medierea nu mai e obligatorie în penal

10 aug. 2013

Ordinul de protectie. Violenta in familie.



Cuprinsul articolului

  • Ce se intelege prin violenta in familie
  • Ce inseamna membru de familie
  • Ce se poate obtine prin ordinul de protectie si durata masurilor
  • Cine emite ordinul de protectie
  • Cine poate cere emiterea unui ordin de protectie
  • Modalitati in care pot interveni politistii
  • Pedepsirea violentei conjugale
  • Legaturi catre unele acte normative de interes in materie
Prin Legea nr. 25 din 2012 – de modificare si completare a Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie (republicata in luna mai 2012 ) – s-a introdus ordinul de protectie. Acest ordin este, practic, o hotarare judecatoreasca, un document eliberat de instanta la cererea persoanei interesate. Cererea se judeca in regim de urgenta, in camera de consiliu.

6 iul. 2013

Actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat

Legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, iar nu in sensul neaplicarii.

Adagiu latin ce exprima regula de interpretare logica a legii civile conform careia orice norma juridica trebuie astfel interpretata incat sa se identifice posibilitatea aplicarii ei, iar nu sa se motiveze imposibilitatea aplicarii ei.

Astfel, in Codul civil 2011, art 1268 – interpretarea clauzelor indoielnice – la al. 3 se dispune:
Clauzele se interpretează in sensul in care pot produce efecte, iar nu in acela îi care nu ar putea produce niciunul.
In vechiul cod civil, art. 978 C. civ. prevedea ca, atunci cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, nu in acela ce n-ar putea produce vreunul.

Codul civil roman consacra aceasta regula de interpretare numai pentru a fi aplicata conventiilor, dar pentru identitate de ratiune doctrina juridica a extins-o si cu privire la interpretarea legii civile.

De lege lata, aceasta regula de interpretare fundamenteaza principiul aplicarii imediate a legii civile noi.



2 iul. 2013

Ajutor public judiciar - model de cerere

Conform Art. 6 din O.U.G. nr. 51/2008 ajutorul public judiciar in materie civila se poate acorda in urmatoarele forme:
a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;
b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;
c) plata onorariului executorului judecătoresc;
d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Astfel, in cerere, la motivele “in fapt” pentru care se solicita ajutorul judiciar se va nota forma raportata la cazul in discutie: plata onorariu, scutiri, reduceri etc, conform art. 6 scris mai sus.

Model de cerere pentru acordarea ajutorului public judiciar

Asistenta juridica gratuita in materie civila

Cuprinsul articolului:
  • Dispozitiile legale care reglementeaza asistenta judiciara gratuita:
  • Ce inseamna asistenta judiciara gratuita
  • Cine beneficiază de asistenta judiciara gratuita si in ce conditii
  • Ce se intelege prin venituri nete
  • Ce se intelege prin membru de familie
  • Procedura cererii de asistenta judiciara gratuita

Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, in conditiile Ordonantei de Urgenta nr. 51/2008, privind acordarea ajutorului public judiciar ]n materie civila, orice persoana fizica, in situatia in care nu poate face fata cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice in vederea apararii unui drept sau interes legitim in justitie, fara a pune in pericol intretinerea sa ori a familiei sale.

Ajutorul public judiciar s-a dorit o facilitate pentru accesul liber la justitie si al celor cu posibilitati financiare reduse.

Noile taxe judiciare de timbru - OUG nr 80 din iunie 2013

In Monitorul Oficial Partea I nr. 392/29.06.2013 a fost publicata OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. 
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si Ordonanta Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar sunt abrogate.
Este reformat intreg sistemul taxelor judiciare de timbru. Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa ICCJ sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute in prezenta ordonanta de urgenta. 

Cateva exemple, pentru comparatie:
O cerere de divort va costa intre 50 si 200 lei, in conditiile in care, pana acum, cel mai mare tarif a fost de 39 lei.  
Art. 15 - Taxele judiciare de timbru pentru unele actiuni si cereri referitoare la raporturile de familie sunt urmatoarele: 
a) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Codul civil - 200 lei; 
b) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. b) si c) din Codul civil - 100 lei; 
c) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil - 50 lei; 
d) cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii - 50 lei; 
e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divort si care au ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei - 20 lei fiecare cerere; 
f) orice alta cerere neevaluabila in bani - 20 lei, daca nu sunt scutite, potrivit legii, de taxa de timbru. 

1 iul. 2013

Locutiunea - aspecte generale

Locuțiunea este un grup fix, neanalizabil din punct de vedere sintactic, care se caracterizează printr-un sens global unitar şi care se comportă ca o singură parte de vorbire. În limba română există locuţiuni aproape pentru toate părţile de vorbire. Ele se clasifică după clasa morfologică ale cărei caracteristici le preiau. Se întâlnesc următoarele feluri de locuţiuni: locuţiuni substantivale, locuţiuni adjectivale, locuţiuni pronominale, locuţiuni verbale, locuţiuni adverbiale, locuţiuni prepoziţionale, locuţiuni conjuncţionale şi locuţiuni interjecţionale.
Trăsătura formală care deosebeşte în principal locuţiunile de cuvintele propriu-zise, simple, este structura lor, având în vedere că primele sunt alcătuite din cel puţin două unităţi lexicale.
Mai pe scurt: Locuțiunea este un grup de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca o singură parte de vorbire.
În afara contextului gramatical, o locuțiune (numită și sintagmă) care poate desemna un grup de cuvinte cu un înțeles unic, la baza căruia se află adesea o figură de stil. Față de locuțiunea gramaticală, însă, aceste alăturări de cuvinte nu îndeplinesc o funcție unică în frază, deci componentele trebuiesc analizate separat. Exemple de locuțiuni: ”monstru sacru”, ”de la oul Ledei”, “a înalbi un arab” (cf. Harap Alb), ”Cortina de Fier” ș.a.

Argumentele in logica juridica

Un argument (din latină argumentum ”mijloc de dovadă“) este o afirmație sau o serie de afirmații (premise), care este utilizată pentru a motiva o altă afirmație, de exemplu o concluzie (sau o teză). Afirmarea agrumentelor pentru a apăra o teză se numește argumentare.
Derivarea corectă din punct de vedere logic a unei afirmații din alte afirmații sau argumente (adevărate) se numește dovadă.

Dupa sursa lor, argumentele pot fi probatorii și legale.
Argumentele probatorii sunt informațiile pe care subiectul  le poate extrage din mijloacele de probă prevăzute de lege. Mijloacele de probă poartă prin conținutul lor informții care pot fi complete incomplete (importante sau mai puțin impotante) despre faptele juridice în sens larg.
Întemeierea introductivă a argumentelor probatorii are loc prin următoarele metode
- concordanța informațiilor;
- diferența între informații;
- concordanta si diferența dintre informații.

30 iun. 2013

Elemente de drept roman

Cuprinsul articolului:
  • Structura legii
  • Clasificarea legii după sancţiuni
  • Procedee de soluţionare pe cale administrativa a unor litigii de către pretor
  • Tutela. Procedee de administrare a tutelei
  • Elementele posesiunii
  • Clasificarea bunurilor
  • Succesiunea


Structura legii:
praescriptio - conţine numele şi titlurile autorului legii, ziua şi locul votării, tribul care a votat primul;
rogatio - e textul propriu-zis al legii;
sanctio - cuprinde sancţiunile negative pe care le va suporta cel care încalcă legea.

27 iun. 2013

Singuratatea

Singuratatea ar putea fi definita ca fiind starea celui care traieste singur, dar care ar dori compania altora. Termenul se poate referi si la momentele in care cineva se retrage in mod voit in singuratate – din motive diverse, cu un scop anume. Sentimentul poate fi resimtit chiar si in mijlocul prietenilor sau in mijlocul familiei – cand persoana pe care o doresti acolo lipseste cu desavarsire si asa va ramane…
Sentimentul singuratatii poate fi unul foarte dureros… resimtit chiar si de acei oameni care au senzatia ca nu sunt deloc singuri.
Bineinteles, singuratatea ii afecteaza serios pe aceia care se plictisesc cu propria persoana.

In aglomerarile urbane poate exista impresia ca nu esti singur – traim unii langa altii si tot mai multi cad victima singuratatii pentru ca modul de viata ii impiedica pe multi si sa-si cunoasca vecinii. La locul de munca – mai ales in companiile mari – se naste sentimentul de incompetenta si singuratate in randul angajatilor – indiferent de functia lor. Presiunile si stresul – concurenta – sunt permanente. Oamenii, in loc sa-si vorbeasca, aleg – din ce in ce mai mult - sa-si trimita e-mail-uri si sms-uri; abilitatile de comunicare sunt pe cale de disparitie (se afirma in ziarul australian The Sunday Telegraph). Cand faci din ce in ce mai putine eforturi sa-ti intalnesti prietenii, rudele si preferi e-mail-ul sau sms-ul risti sa ajungi din ce in ce mai singur.

24 iun. 2013

Cerere de amanare a judecatii pentru imposibilitatea prezentarii la proces

Cuprinsul articolului
  • Aspecte teoretice
  • Model de cerere
In cursul judecarii procesului civil, oricare dintre parti are dreptul sa solicite acordarea unui (nou) termen, in masura in care nu se poate prezenta si nu isi poate formula apararile in instanta, conform cu aplicarea principiilor contradictorialitatii si al dreptului la aparare. Asadar, dreptul partilor de a cere amanarea pe motivul imposibilitatii prezentarii la proces are ca temei legal principiile fundamentale ale dreptului procesual civil: contradictorialitatea si dreptul la aparare, consacrate prin dispozitiile art. 14 si, respectiv, art. 13 cod procedura civila nou.

Pentru ca instanta sa se poata pronunta asupra cererii de amanare, actiunea sau calea de atac exercitata trebuie să fie timbrata conform legii - in caz contrar, instanta se va pronunta pe exceptia netimbrarii, care primeaza in solutionarea cauzei. Numai in masura in care se demonstreaza ca, la data primirii citatiei prin care partea este instiintata de obligativitatea platii taxei de timbru, partea era in imposibilitate de se conforma acestei obligatii legale, de pilda fiind internata in spital, s-ar justifica incuviintarea unui termen pentru imposibilitate de prezentare, chiar daca cererea nu este legal timbrata.

23 iun. 2013

Cerere de amanare a judecatii pentru lipsa de aparare

Amanarea judecatii pentru angajare avocat


Cuprinsul articolului:
  • Aspecte teoretice
  • Model cerere
Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual civil este cel al dreptului la aparare (art. 13 din noul cod de procedura civila): ambele parti (reclamantul, paratul) trebuie sa aiba posibilitatea de a lua cunostinta de actele dosarului, de a propune probe in aparare, de a pune in discutie pretentiile partii adverse si de a apela la serviciile unui aparator calificat (avocat, consilier juridic).

Partile au posibilitatea, in virtutea dispozitiilor art. 222 cod procedura civila nou (156 cod proc. civ. vechi), sa solicite un singur termen pentru lipsa de aparare, insa solicitarea adresata instantei trebuie sa fie temeinic motivata. Instanta nu este obligata sa acorde in orice imprejurare un nou termen de judecata, acordarea acestuia fiind o simpla facultate acordata de lege. Instanta este indreptatita sa refuze admiterea cererii atunci cand considera ca se urmareste doar tergiversarea judecatii.
Oricare dintre parti poate solicita un termen pentru lipsa de aparare.
Cererea se depune la instanta la care se desfasoara procesul.

22 iun. 2013

Divortul din culpa

Art. 39 din Legea 71 privind punerea in aplicare a noului Cod Civil:
(1) Dispozitiile Codului civil privind divortul se aplica fara a se deosebi intre casatoriile incheiate inainte sau dupa intrarea sa in vigoare.
(2) Divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila.



Divortul din culpa este pronuntat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila - art. 373 lit. b). Instanta poate pronunta divortul din culpa exclusiva sau, cand probele din dosar conduc in aceasta directie, din culpa comuna.
Daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort.
Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat.

Motive (temeinice) pentru divort (cu titlu de exemplu): parasirea nejustificata a domiciliului conjugal imputata paratului; adulterul; violenta (fizica si / sau verbala); incompatibilitatea fiziologica; boala incurabila a unuia dintre soti ascunsa celuilalt sot la incheierea casatoriei; lipsa nejustificata a consimtamantului la raportul sexual; pedeapsa privativa de libertate a unuia dintre soti; destramarea vietii de familie din cauza unor manifestări imorale; separatia in fapt imputabila paratului.

Taxe majorate pentru justitie

Actualizare in 2 iulie 2013
OUG nr. 80 privind taxele judiciare de timbru a fost publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 392/29.06.2013 - Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar sunt abrogate.
Mai multe informatii aici: noile taxe judiciare de timbru


Un nou proiect, care va deveni, probabil, ordonanta de urgenta, ii pandeste pe romanii care vor avea probleme juridice. Proiectul se refera la taxele de timbru, care vor fi majorate, unele chiar si pana la de 25 de ori si va fi eliminat timbrul judiciar.

Exemple
Suma de plata va creste:
- de la 39 lei la 200 lei pentru cererea de divort intemeiata pe dispozitiile articolului 373 lit. a) cod civil = divort prin acord;
- de la 39 lei la 100 lei pentru cererea de divort intemeiata pe dispozitiile art. 373 lit. b) = divort atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila si lit. c) = la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani; ce taxa va fi in cazul divortului prevazut la lit. d) =  la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei nu scrie, dar o fi vreuna);
- de la 39 lei la 100 lei pentru actiunile formulate in domeniul dreptului de autor si de inventator;
- de la 10 lei la 50 lei pentru cererile de suspendare a executarii silite.

20 iun. 2013

Divortul pe cale notariala

Cuprinsul articolului:

I. Notarul public competent sa solutioneze cererea
II. Actele necesare pentru divortul la notar
III. Conditiile care trebuie indeplinite pentru divortul la notar
IV. Procedura de divort cand exista copii minori
V. Obligatia de intretinere si conditiile in care poate fi modificata
VI. Dispozitiile din codul civil cu privire la desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, pe cale administrativa sau prin procedura noariala

In baza art.375 cod civil din anul 2011, notarul public e abilitat sa constate desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si sa le elibereze certificatul de divort, indiferent daca au sau nu copii minori nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati.

Nota: Cand nu exista copii minori, procedura de divort la notar si conditiile sunt aceleasi, mai putin - evident - chestiunile care se refera la minori.
Ofiterul de stare civila poate indeplini procedura de divort prin acordul sotilor cand nu exista copii minori - conditiile sunt aceleasi.

18 iun. 2013

Recompensa pentru restituirea catre proprietar a bunului gasit

Recompensa la care este obligat proprietarul catre gasitor este o noutate in legislatia romaneasca si sunt prezentate doua ipoteze: in functie de natura bunului mobil pierdut si in functie de existenta unei oferte publice de recompensa din partea proprietarului de drept (art. 945 alin. 2 si alin. 3)

Codul civil din anul 2011, Cartea a III-a, Titlul VIII - Posesia, Capitolul III - Efectele posesiei, Sectiunea 4 - Ocupatiunea,
Art. 945 - Restituirea bunului gasit catre proprietar
(1) Bunul sau pretul obtinut din valorificarea lui se va remite proprietarului, daca acesta il pretinde, sub sanctiunea decaderii, in termenul prevazut la art. 942 alin. (2) teza a II-a, insa nu mai inainte de a se achita cheltuielile legate de pastrarea bunului.
(2) De asemenea, in cazul bunurilor cu valoare comerciala, proprietarul este obligat sa plateasca gasitorului o recompensa reprezentand a zecea parte din pret sau din valoarea actuala a bunului. Obligatia de plata a recompensei nu exista in cazul prevazut la art. 943, daca gasitorul este persoana care detine spatiul ori un reprezentant sau un angajat al acesteia.

Buna-credinta si noul cod civil

Art. 14 - Buna-credinta (codul civil in vigoare din 1 Octombrie 2011)
(1) Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa isi exercite drepturile si sa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.
(2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.

Observatii:
Dispozitiile din al. 2, art. 14 instituie o prezumtie relativa a bunei-credinte, ceea ce inseamna ca aceasta prezumtie poate fi rasturnata prin proba contrara.

Prezumtia constituie, in esenta sa, o deplasare a obiectului probei: neputand dovedi direct un anumit fapt necunoscut, generator de drepturi si obligatii, vom dovedi existenta unui alt fapt, vecin si conex cu cel generator de drepturi si apoi, pe calea rationamentului deductiv, vom deduce existenta faptului generator de drepturi, imposibil sau greu de dovedit. (dr.Ovidiu Ungureanu, Manual de drept civil, ed. Omnia Uni, Brasov, 1997).

17 iun. 2013

Cum redactezi o cerere

Cererea apartine stilului administrativ (oficial) si indeplineste functia de comunicare in sfera relatiilor publice. Cererea apare in documentele oficiale din domeniul administrativ, economic, juridic, politic, diplomatic.
Cererea e un document prin care o persoana sau un grup de persoane, adresandu-se unui conducator de institutie, unei intreprinderi, unui serviciu administrativ, organ politic etc., solicita rezolvarea unei probleme, eliberarea unui act etc., pe baza prevederilor legale.
Compuneri specifice stilului oficial sunt: cererea, memoriul de activitate, cererea-memoriu, curriculum vitae, procesul-verbal, referatul. Elementele specifice stilului administrativ sunt, mai ales, cliseele lingvistice, care au calitatea de a da concizie si de a tipiza comunicarea. Cand cererea contine o expunere detaliata a faptelor si motivelor respective se numeste memoriu (cererea-memoriu nu trebuie confundata cu memoriul de activitate).
Limbajul folosit in actele administrative se caracterizeaza prin lipsa constructiilor figurate, prin claritatea formularilor, care sa inlature orice posibilitate de interpretare arbitrara a acestora.

Cum scrii o cerere
Cererea trebuie redactata sau tehnoredactata (scrisa “la calculator”, de exemplu) pe o coala de hartie A4 (“coala de cerere”) si are ca elemente obligatorii:

Cum redactezi un e-mail oficial

E-mail (abrev. pentru engl. electronic mail). Ansamblu de tehnici de schimb al informatiilor in care suportul fizic al informatiilor nu e trimis destinatarului.
Faxul, din engl. facsimile transmission, e un exemplu mai vechi ce corespunde definitiei de mai sus.
Azi, prin e-mail intelegandu-se aproape exclusiv serviciile de posta electronica asigurate prin Internet.
(Dictionar de informatica, Larousse, coord. Pierre Morvan, Ed Niculescu, 1999)

Cum scrii un e-mail oficial. Unele reguli de redactare:

In primul rand ar fi indicat sa nu alegi adrese precum bubulina-sexy@ sau macho-de-forum@ pentru ca nu trimiti mesajul catre prieteni.

14 iun. 2013

Cerere eliberare certificat de grefa


privind solutia pronuntata de instanta si consemnata in minuta

Instanta........
Dosar …………………
Termen ……………….

DOMNULE PRESEDINTE,

         

          Subsemnatul (a) …………………………….. in calitate de………………… 

        va rog sa imi aprobati eliberarea unui certificat de grefa dupa minuta din dosarul nr ……………….. fiindu-mi necesara la…………………

    Timbrez legal cererea cu 2 lei, conform chitantei nr. …………….. din ………………. si timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.

Data:

                                                                                                                   Semnatura,

DOMNULUI PRESEDINTE AL (se scrie instanta la care sa face cererea) ....................

Note:

13 iun. 2013

Contract de editare

Model (se adaptează în funcție de fiecare caz)

CONTRACT  DE  EDITARE

Încheiat astăzi ..............
la....................…............

1. PĂRŢILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. .....................................….. S.N.C./S.C.S./S.A., cu sediul social în (localitatea) .......……............, str. .................................. nr. ............, bloc ............, scara ..........., etaj ......, apartament ......., judeţ/sector ........................................., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ............................., sub nr. ................ din ................................, cod fiscal nr. ................................... din ......................., având contul nr. ...................., deschis la ............................., reprezentată de .........…............................, cu funcţia de ..................…..........., în calitate de editor, pe de o parte, şi
1.2. Dna/Dl ............................................................................, domiciliat/ă în ......................................., str. .................................., nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., sector/judeţ ............................................, născut/ă la data de (ziua, luna, anul) ............................. în (localitatea) ........................... sector/judeţ .............................., fiica/fiul lui ..................................... şi al ..........................................., legitimat/ă cu buletin (carte) de identitate seria ....... nr. ........................, eliberat de ....................., cod numeric personal ......................................, în calitate de autor (titularul dreptului de autor) pe de altă parte,
au convenit să încheie prezentul contract de editare cu respectarea următoarelor clauze:

12 iun. 2013

Raportul juridic de drept civil. Premise si notiune.

Premisele raportului juridic civil

Pentru existenta unui raport juridic civil sunt necesare doua premise:
1. Existenta unei norme de drept civil care sa reglementeze conduita de urmat in cadrul anumitor raporturi sociale.
2. Existenta unei anumite imprejurari, prevazuta in norma juridica, care are drept efect nasterea unui raport juridic civil.

Notiune
Raportul juridic este definit ca fiind relatia sociala, patrimoniala sau personala nepatrimoniala, stabilita intre persoane fizice sau/si persoane juridice aflate pe pozitie de egalitate juridica si reglementata de norma de drept civil.
Exemple de raporturi juridice civile patrimoniale: vanzarea-cumpararea, schimbul de bunuri, prestarea de servicii, executarea de lucrari etc.

Drepturile si indatoririle avocatilor in raporturile cu clientii

Din codul deontologic:
3.1. Initierea si incetarea relatiilor cu clientul
3.1.1. Avocatul nu actioneaza decât atunci când este împuternicit de clientul sau, exceptând cazul în care el a primit o însarcinare în acest sens din partea unui alt avocat care îl reprezinta pe client sau din partea unei instante competente.
Avocatul trebuie sa se straduiasca, în mod rezonabil, sa cunoasca identitatea, competenta si posibilitatile persoanei sau ale autoritatii prin intermediul careia a fost împuternicit, atunci când circumstante specifice releva ca aceasta identitate, aceasta competenta sau aceste posibilitati sunt îndoielnice.
3.1.2. Avocatul îsi sfatuieste si îsi apara clientul cu promptitudine, în mod constiincios si cu diligenta. El îsi asuma personal raspunderea pentru misiunea care i-a fost încredintata. Avocatul îsi informeaza clientul cu privire la evolutia cauzei care i-a fost încredintata.
3.1.3. Avocatul nu accepta sa-i fie încredintata o cauza atunci când stie sau când ar trebui sa stie ca el nu are competenta necesara pentru a se ocupa de aceasta cauza, exceptând cazul în care coopereaza cu un avocat care are competenta necesara.
Avocatul nu poate accepta o cauza atunci când, datorita altor obligatii, se afla în imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine.
3.1.4. Avocatul care îsi exercita dreptul de a nu se mai ocupa de o cauza trebuie sa se asigure ca respectivul client poate gasi, în timp util, un alt confrate care sa-i ofere asistenta juridica, pentru a se evita prejudicierea clientului.

Raporturile dintre avocati

  • Confraternitatea si respectul reciproc
  • Concurenta profesionala

Confraternitatea si respectul reciproc 
Art. 173
(1) Relatiile dintre avocati sunt bazate pe incredere si respect reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii reputatiei profesiei
(2) Avocatul nu poate comunica autoritatilor jurisdictionale acte, note sau alte documente fara ca acestea sa nu fi fost comunicate avocatului partii adverse, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel
(3) Avocatul nu poate sa divulge sau sa supuna instantelor o propunere de solutionare a cauzei facuta de partea adversa sau de catre avocatul acesteia fara o autorizare expresa din partea avocatului partii adverse
(4) Avocatul nu trebuie in niciun moment sa prezinte cu buna stiinta o informatie falsa ori sa induca in eroare. 
Art. 174
(1) Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui tert un onorariu, un comision ori vreo alta compensatie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui client sau ca a trimis un client la un avocat
(2) Avocatul nu poate varsa nimanui un onorariu, un comision si nici vreo alta compensatie in contrapartida pentru ca i-a fost procurat un caz
(3) Nu intra sub incidenta alin. (1) si (2) cazurile in care in raporturile de conlucrare profesionala se practica onorarii retrocedate pentru incredintarea partiala sau totala a unei cauze. 

11 iun. 2013

Indatoririle avocatului

Din Statutul profesiei
Art. 227
(1) Exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt principii esentiale ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale acesteia
(2) Avocatul este obligat sa respecte aceste principii in activitatea sa profesionala, precum si in viata privata. 
Art. 228
(1) Sediul profesional si celelalte spatii in care avocatul isi desfasoara activitatea profesionala trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional
(2) Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip, in orice forma si pe orice suport, furnizate avocatului de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in legatura cu care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice documente redactate de avocat care contin sau se fundamenteaza pe informatiile ori datele furnizate de client in scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de client
(3) In scopul asigurarii secretului profesional, avocatul pastreaza lucrarile numai la sediul profesional sau in spatiile avizate in acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat si in locuinta avocatului

Drepturile avocatului

Din Statutul profesiei de avocat
Art. 220
(1) Avocatul inscris in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul sa exercite activitatile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic si regulamentului baroului din care face parte
(2) Persoana primita in profesia de avocat nu poate exercita profesia decat dupa emiterea deciziei de primire in barou si inscrierea in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei. 
Art. 221
(1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut. Contractul prevede in mod expres obiectul si limitele mandatului primit, precum si onorariul stabilit
(2) In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului. 

Formele si modalitatile de exercitare a profesiei de avocat

Din Statutul profesiei de avocat

Formele de exercitare a profesiei de avocat
Art. 180
(1) Avocatul poate exercita profesia in una dintre urmatoarele forme: 
a) cabinet individual; 
b) cabinet asociat; 
c) societate civila profesionala; 
d) societate profesionala cu raspundere limitata
(2) In cadrul formelor de exercitare prevazute la alin. (1) isi pot exercita profesia si avocati colaboratori, in baza unui contract de colaborare, sau avocati salarizati, in baza unui contract de salarizare in interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii si ale prezentului statut. 
Art. 181
(1) Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati. Fiecare cabinet isi pastreaza individualitatea in raport cu clientii
(2) Avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare
(3) Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o denumire specifica ce cuprinde numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma „cabinete de avocat grupate” (exemplu: „ION ION, ION POPA - Cabinete de avocat grupate” sau „I. ION, I. POPA - Cabinete de avocat grupate”)
(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocati se incheie in forma scrisa, conform anexei nr. XI. 

(In Statut este analizata fiecare forma in parte).

Activitatea profesionala a avocatului:

  • Consultatii si cereri cu caracter juridic 
  • Asistarea si reprezentarea clientilor 
  • Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare 
  • Activitati fiduciare 
  • Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate 
Continutul activitatii: Consultatii si cereri cu caracter juridic; Asistarea si reprezentarea clientilor; Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare; Activitati fiduciare; Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate.

Art. 89 statut – Cosnultatii si cereri cu caracter juridic precum: redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata; elaborarea de opinii legale; elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea; elaborarea proiectelor de acte normative; participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, in conditiile legii; orice alte consultatii in domeniul juridic. Cf art. 90: Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau in interesul clientului cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia. Cf. art. 91: avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor. 
Art. 93 din statutul profesiei - Activitati fiduciare in numele si pe seama clientului. Activitatile fiduciare pot consta in: primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu; plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate; administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate. 

Avocati: incompatibilitati si interdictii

Incompatibilitati, in codul deontologic:
2.5. Incompatibilitati
2.5.1. Pentru a-i permite avocatului sa-si exercite functiile cu independenta necesara si de o maniera corespunzatoare îndatoririi sale de a participa la administrarea justitiei, exercitarea anumitor profesii sau a anumitor functii este incompatibila cu profesia de avocat.
2.5.2. Avocatul care asigura reprezentarea sau apararea unui client în fata justitiei sau în fata autoritatilor publice ale unui Stat-membru gazda va respecta normele de incompatibilitate aplicabile avocatilor din respectivul Stat-membru.
2.5.3. Avocatul stabilit într-un Stat-membru gazda si care doreste sa se angajeze acolo în mod direct într-o activitate comerciala sau într-o alta activitate diferita de profesia sa de avocat, este obligat sa respecte normele de incompatibilitate, asa cum sunt ele aplicate avocatilor din respectivul Stat-membru.
Incompatibilitati, in statut:

Primirea in profesia de avocat

Din statut
Art. 14
(1) Primirea in profesia de avocat se realizeaza numai in baza promovarii examenului organizat de catre U.N.B.R. la nivel national
(2) Cu titlu de exceptie, in conditiile legii, pot accede in profesie, fara sustinerea examenului, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, dupa caz, care au fost eliberati din motive neimputabile, precum si, in aceleasi conditii, judecatorii de la instantele internationale. 
Art. 15
(1) Cererea formulata de persoana care doreste sa fie primita in profesie se adreseaza decanului baroului unde solicitantul intentioneaza sa exercite profesia. Cererea se depune sau, dupa caz, se comunica in doua exemplare si va cuprinde: 
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului; 
b) locul si data nasterii; 
c) elementele actului de identitate si organul emitent; 

Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat

Principii generale
Din codul deontologic: independenta; increderea si integritatea morala; secretul profesional; respectarea deontologiei altor barouri.
2.1. Independenta
2.1.1. Multitudinea îndatoririlor care îi revin avocatului impune din partea acestuia o independenta absoluta, libera de orice presiune, îndeosebi de cea derivata din propriile sale interese sau datorata influentelor din afara. Aceasta independenta este, de asemenea, necesara atât pentru încrederea în justitie, cât si pentru încrederea în impartialitatea judecatorului. Prin urmare, avocatul trebuie sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze la a nu neglija etica sa profesionala din dorinta de a fi pe plac clientilor sai, judecatorului sau tertilor.
2.1.2. Aceasta independenta este necesara atât în activitatea juridica, cât si în alte probleme de natura juridica, iar consilierea acordata de avocat clientului sau nu are nici o valoare reala atunci când ea a fost facuta doar de complezenta sau din interes personal ori sub efectul unei presiuni din afara.
2.2. Încrederea si integritatea morala
Nu pot exista relatii bazate pe încredere, atunci când cinstea, probitatea, spiritul de dreptate si sinceritatea avocatului sunt puse sub semnul îndoielii. Pentru avocat, aceste virtuti traditionale sunt obligatii profesionale.

8 feb. 2013

Model cerere de ordonanta presedintiala


  Domnule Presedinte,

Subsemnatul .............................., domiciliat in (1) ..............., str. ................. nr. ....., bloc ......, scara ......, etaj ......, apart. ......., sector/judet ....................,
reprezentat prin avocat ........................, cu sediul profesional in ........, str. ................. nr. ....., bloc ....., scara ....., etaj ......, apart. ......., sector/judet .......................,  in conformitate cu dispozitiile art. 581 Cod proceduara civila, pe cale de
ORDONANTA PRESEDINTIALA

chem   in   judecata   si   personal   la   interogatoriu   pe   paratul ......................,  domiciliat   in ......................, str. ................ nr. ........, bloc ........, scara ......., etaj ......, apart. ......., sector/judet ............................., pentru ca prin hotararea ce veti pronunta sa dispuneti (2)...........................................  
Va solicit, de asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa obligati paratul la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE PREZENTEI CERERI SUNT (3)

7 feb. 2013

Rudenia


Rudenia reprezinta legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
Codul civil, art. 405 (si urmatoarele)
(1) Rudenia fireasca este legatura bazata pe descendenţa unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
(2) Rudenia civila este legatura rezultata din adopţia încheiata în condiţiile prevazute de lege.

Gradul de rudenie
Este instrumentul juridic prin intermediul caruia se masoara distanta între rude și se stabileşte în mod diferit în functie de linia de rudenie.

Formele rudeniei
Rudenia fireasca este legatura de sânge  şi, prin reglementarea legala, legatura dintre doua sau mai multe persoane care coboara unele din altele, precum tatal, fiul, nepotul de fiu, sau care fara a descinde unele din altele au un autor comun, precum fratii între ei sau verii primari. Punctul comun în ambele cazuri îl reprezinta faptul naşterii.

5 feb. 2013

Contractul de renta viagera


Contractul de renta viagera e reglementat prin art. 2.242 si urmatoarele din codul civil in vigoare din Octombrie 2011.

Renta viagera este un contract prin care o persoana, numita credirentier, instraineaza, cu titlu gratuit sau oneros, un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane, numita debirentier, care se obliga sa plateasca periodic o renta de bani credirentierului pana la decesul acestuia.
Se poate referi la un bun mobil, imobil, o obligaţie de orice fel.

Debirentierul (persoana care beneficiaza de contractul de renta viagera) se obliga sa plateasca periodic o renta in bani credirentierului pana la decesul acestuia sau unei terte persoane desemnate de credirentier, caz in care acest contract imbraca forma unei stipulatii in favoarea altuia.
Contractul de renta viagera se poate incheia si pentru o alta persoana nu neaparat intre partile care au incheiat contractul. Exemplu: A incheie cu B un contract de renta viagera, prin care in schimbul apartamentului, pe care A il instraineaza in favoarea lui B, B se obliga sa plateasca lui C o suma de bani, periodic, pana la deces.

Divort prin acord, fara partaj, cand sunt copii minori


Model cerere divort – prin acordul partilor, cand din casatorie au rezultat copii care la data divortului sunt minori.

DOMNULE PRESEDINTE,
    Subsemnatii … si … ambii cu domiciliul in ........ str. .......... nr. ...., ap. ..., sector ..., in contradictoriu cu PRIMARIA sectorului/orasului (dupa caz)... – AUTORITATEA TUTELARA, formulam prezenta:

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA
pentru ca prin hotararea ce o veti pronunta sa dispuneti:

desfacerea casatoriei inregistrata in Registrul de Stare Civila al Primariei sectorului / orasului..... la nr. ......., prin acordul nostru al partilor.
- revenirea sotiei la numele purtat anterior casatoriei si anume .......... 
- exercitarea autoritatii parintesti - de catre mama - asupra minorilor......, nascut/a la data de....... si...... nascut/a la data de.............;
- sa luati act ca noi partile am convenit stabilirea domiciliului minorilor la domiciliul actual al mamei, la adresa din......
- obligarea mea, in calitate de tata la plata catre cei doi minori a sumei de… lei, reprezentand pensie de intretinere si contributia mea la cresterea, educarea, invatatura si pregatire profesionala a  minorilor.  

8 ian. 2013

Protectia drepturilor omului in cazul traficului de persoane


Dreptul la libertate, dreptul la demnitate si la integritatea fizica, psihica si morala a persoanei sunt drepturile incalcate in cazul acestei infractiuni.

Acest gen de trafic pune persoana intr-o situatie de sclavie, practic. Perpetuandu-se atat de mult, chiar si UE, in tratatul privind crima organizata a specificat clar aceasta infractiune si fortele de ordine din Europa pot - si trebuie - sa actioneze in colaborare pentru a stopa - sau macar diminua - acest trafic.

In 2005 Consiliul Europei aproba Conventia privind legea cu privire la traficul de persoane, act in care apar mai in detaliu masurile care trebuie luate pentru combaterea infractiunii si despre pedepsirea tuturor celor care savarsesc acest gen de infractiune, in oricare forma.

Traficul de persoane este o infractiune complexa, care depaseste granitele statelor. Pentru a putea fi diminuat numarul cazurilor statele ar trebui sa colaboraze si sa ia masuri uniforme in ceea ce priveste pedepsirea infractorilor dar si pentru reabilitarea victimelor.

Pe de alta parte, fiecare cetatean ar trebui sa reclame atunci cand crede ca in apropierea lui se intampla ceva care pare a se inscrie in “tiparele” infractiunii de trafic de persoane. Doar ca - si e real - martorii potentiali risca sa se puna in pericol, mai ales in RO, unde organele de cercetare penala, de ancheta, nu prea par a intelege ca martorii trebuie protejati prin orice mijloc legal… Organele de cercetare ar trebui sa inceapa a pricee ca martorii sunt, adesea, esentiali in descoperirea unor anumite infractiuni.


Despre Declaratia Universala a Drepturilor Omului


Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unii fatza de altii in spiritul fraternitatii”. (Declaratia Universală a Drepturilor Omului din 10.XII.1948)

Drepturile omului, sub aspect international, sunt drepturile subiective individuale, esentiale pentru existenta, demnitatea, libertatea, egalitatea, fericirea si libera dezvoltare a fiintei umane, consacrate si garantate prin normele dreptului international public.
Din punct de vedere terminologic, actele juridice internationale utilizeaza, pentru desemnarea acestor drepturi subiective esentiale, mai multe expresii, dar oricum ar fi numite sunt drepturi ale fiintei umane, adica drepturi individuale si nu se confunda – chiar daca exista unele legaturi – cu drepturile popoarelor si drepturile minoritatilor, care sunt drepturi colective.

Traditional, drepturile omului sunt clasificate in doua categorii: drepturile civile si politice si drepturile economice, sociale si culturale.

Principalele drepturi, conform Conventiei Europene a Drepturilor Omului


1. Dreptul la viata;

2. Dreptul la educatie - adica de a urma toate formele de invatamant dorite;

3. Libertatea de exprimare - dreptul de a afirma, de a scrie, in mod responsabil, ceea ce ganditi; dreptul de a comunica si de a primi informatii; libertatea presei se inscrie in aceasta categorie;

4. Libertatea de asociere si de intrunire - dreptul de a constitui asociatii, de a adera la asociatii, dreptul de a participa la intruniri; aderarea la sindicat se inscrie in aceasta categorie;

5. Libertatea de gandire, de constiinta si de religie;

6. Dreptul la alegeri libere - in aceasta categorie intra si dreptul de a fi ales (in conditiile legii);

7. Dreptul la casatorie;

Antidiscriminare


Care este cauza incalcarilor drepturilor omului? a fost intrebarea adresata unui avocat cu experienta in drepturile omului. Aviditatea – a raspuns – aviditatea dupa putere politica si economica. Si intrucat aviditatea izvoraste din mintea omului, incalcarile drepturilor omului reflecta, de fapt, starea mintii. O alta cauza este nationalismul. Filosofia “mai intai pentru patria mea” alimenteaza incalcarile drepturilor omului.
Pentru ca drepturile omului sa devina o realitate la nivel mondial mai intai de toate trebuie sa aiba loc cel  putin doua schimbari: o schimbare in modul de a gandi si o schimbare a guvernelor actuale.
Zic, totusi, ca schimbarea modului de a gandi e importanta – mentalitatea unora face sa ajunga la putere o anumita categorie de oameni; lipsa educatiei este un alt factor care conduce la incalcarea drepturilor omului la nivelul societatii, al vietii cotidiene, in special prin discriminare.

**