Ordonanta presedintiala

Sediul materiei:

Art. 581 – 582 codul de procedura civila

de pe site-ul unei instante...

Este o acţiune civilă des folosită pentru rezolvarea urgentă a unei situaţii legate de păstrarea unui drept care, prin întârziere, s-ar putea pierde sau s-ar produce o pagubă.

Partea care solicită ordonanţa preşedinţială trebuie să facă o cerere de chemare în judecată în care să arate şi să motiveze următoarele:

Clasificarea contractelor

Noul Cod civil cuprinde o oarecare reglementare privind clasificarea contractelor: Sectiunea a 2-a, Titlul II, Cartea a V-a - "Despre obligatii”

Criteriile de clasificare  si categoriile de contracte rezulta din dispozitiile art. 1171-1177.

Prin noul cod civil se introduce notiunea de contract-cadru (art 1176)

Dupa modul in care se echivaleaza prestatia unei parti

Cu titlu oneros - contractul prin care partea care procură celeilalte părţi un anumit folos, urmăreşte, în schimb, să obţină un alt folos patrimonial mai mult sau mai puţin echivalent.

Exemple: de vânzare-cumpărare, de locaţiune, de arendare, de tranzacţie, de rentă viageră (poate fi şi cu titlu gratuit, dar ar fi o liberalitate, nu ar mai avea caracter aleatoriu), de întreţinere (poate fi şi gratuit), de asigurare, de consignaţie, de comision, de transport, de antrepriză; sechestrul (poate fi şi gratuit - dacă părţile au convenit; sechestrul judiciar e variantă a depozitului), contractul de depozit poate fi şi oneros (în principiu e gratuit), contractul de mandat poate fi şi oneros (în principiu e gratuit), contractul de împrumut de consumaţie - mutuum - poate fi şi oneros (în principiu, e gratuit).

Contracte civile definite in codul civil roman in vigoare din 1 Octombrie 2011

1. Contractul de vanzare-cumparare

Contractul de vanzare-cumparare este acel contract prin care o persoana – numita vanzator – transfera un drept altei persoane – numita cumparator - in schimbul obligatiei acesteia din urma sa achite un pret in bani.

Contractul de vanzare este reglementat in codul civil, in Titlul IX – diferite contracte speciale, art 1650 si urmatoarele.

2. Contractul de schimb

Schimbul este contractul prin care fiecare dintre parti, denumite copermutanti, transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita un bun pentru a dobandi un altul.

Reglementat in art 1763 si urmatoarele, codul civil in vigoare din 1 Octombrie 2011.

Infractiune / infractori – notiuni generale

Prezentarea, pe scurt, a unitatii de infractiune, a pluralitatii de infractiuni, a pluralitatii de infractori.

Unitatea de infractiune

A. Unitatea naturala

1. Infractiunea simpla – unitate de obiect; unitate de actiune / inactiune; unitate de obiect pasiv; o singura forma de vinovatie.

2. Infractiunea continua – actiunea / inactiunea ce constituie elementul material al laturii obiective se prelungeste in chip natural, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare (cunoaste un moment al consumarii si unul al epuizarii)

3. Infractiunea deviata:

a) prin devierea infractiunii (greseala faptuitorului in executarea actiunii) spre un alt obiect sau alta persoana (aberratio actus);

b) prin savarsirea faptei asupra altei persoane ori asupra altui obiect din eroarea faptuitorului cu privire la persoana sau obiectul vizat (error in persona)

Apararea drepturilor nepatrimoniale: dreptul la libera exprimare, dreptul la viata privata, dreptul la demnitate, dreptul la propria imagine, dreptul la replica si rectificare

Apararea drepturilor nepatrimoniale (*)

- cu referire in special la libera exprimare, dreptul la viata privata, dreptul la demnitate, dreptul la propria imagine, dreptul la replica si rectificare.

Materialul se refera in special la apararea drepturilor nepatrimoniale reglementate prin Capitolul II - Respectul datorat fiintei umane si drepturilor ei inerente - din Titlul II - Persoana fizica - Cartea I - Despre persoane, art. 70 – 81, codul civil 2011

Codul civil 2011, Art. 252  - Ocrotirea personalităţii umane

Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.

Circuitul cererii de chemare in judecata - inclusiv cai de atac, ordonanta presedintiala, conflicte de munca si cum se repartizeaza dosarul

Un fel de rezumat al modului in care se ajunge la o hotarare judecatoreasca...

Am copiat de pe site-ul unei instante...

1. CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Cererea de chemare în judecată se depune la registratura instanţei şi trebuie să cuprindă:

- datele personale şi de identificare ale părţilor: nume, prenume, domiciliu sau reşedinţă, iar pentru persoanele juridice, numărul de înmatriculare la Registrul Comerţului, codul fiscal şi contul bancar.

- ce drept solicită reclamantul să îi fie recunoscut de către pârât

- valoarea, atunci când pretenţiile formulate în cerere au o valoare în bani

- prezentarea pe scurt a faptelor

- textul de lege pe care reclamantul îşi întemeiază cererea (această precizare nu este obligatorie, instanţa sesizată califică acţiunea)

- dovezile pe care se sprijină cererea (înscrisuri anexate la cererea depusă, solicitarea probei cu martori, expertiza, după caz).

- semnătura celui care a formulat cererea.

Pentru a fi primită, cererea trebuie să fie depusă în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă. Se poate depune personal sau prin mandatar, dar şi prin poştă, în plic.

Excepţie: cererile de divorţ depuse personal de reclamant le primeşte numai preşedintele instanţei sau judecătorul de serviciu, in anumite zile din săptămână prestabilite la nivelul fiecărei instanţe

Legi prin care se urmareste ingradirea libertatii de exprimare: ACTA, SOPA, PIPA

Avand in vedere ca sunt romani - si nu putini - care spun: mare lucru sa incalcam cateva drepturi fundamentale daca e in ”interesul general”, indraznesc sa scriu ca in mintea celor amintiti o asemenea dispozitie legala este perfecta pentru ordinea... financiara.

Pentru a fi bine vazuti - ca politicieni, si nu numai - pe te miri unde - unii romani (cu putere de decizie politica, in special) ar fi capabili sa semneze si in alb - asta ca sa nu scriu ca o fac din interese pur... personale... Sau din prostie?!

Se va aplica sau ba aceasta lege? Aceasta este intrebarea. Raspunsul probabil nu-mi place - dar cui ii pasa ce-mi place mie atunci cand interesele economice (ale unei minoritati) si / sau opinia majoritatii cantaresc mai mult decat valoarea drepturilor castigate de ianintasi chiar si cu pretul vietii?

Ce sunt ACTA, SOPA, PIPA?