Contractul de know-how

Know-how = the know-how to do it = a sti cum / a sti cum se face

Termen de origine anglo-saxona; semnifica o cunoastere a modului in care poate fi facut ceva;  know-how reprezinta priceperea, indemanarea de a desfasura o anumita activitate (dictionar juridic)

- e un contract de transfer de tehnologie, alaturi de cel de licenta, side consulting-enginering;

- element al dreptului de proprietate industriala

Definitii:

a). Know-how reprezinta ansamblul de cunostinte tehnice (informatii, experienta, abilitate), nebrevetabile sau brevetabile sau nebrevetate, necesare comercializarii, fabricarii sau functionarii unor produse sau elaborarii sau functionarii unor tehnologii sau procedee.

b). know-how - orice informatie cu privire la o experienta industriala, comerciala sau stiintifica ce este necesara pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent si a carei dezvaluire catre alte persoane nu este permisa fara autorizatia persoanei care a furnizat aceasta informatie; in masura in care provine din experienta, know-how-ul reprezinta ceea ce un producator nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a progresului tehnicii (art. 7 pct 15, cod fiscal);

Contractul de know-how consta in transmiterea unui procedeu tehnic completat cu asistenta tehnica. Transmiterea se poate realiza in mai multe moduri:

- prin transmiterea documentatiilor, planurilor, desenelor, schitelor;

- prin furnizarea de material sau parti componente de instalatii;

- prin trimiterea de specialisti tehnici, economici, de marketing;

- prin pregatirea si specializarea de cadre ale beneficiarului contractului.

Prin acest contract se transmite un procedeu tehnic, alaturi de toate datele necesare punerii in aplicare - se asigura si asistenta tehnica necesara punerii in aplicare a procedeului care face obiectul contractului.

Altfel spus, prin contractul de know how se transmit unele cunostinte sau procedee tehnice care nu sunt brevetate dar prezinta importanta si detinatorul doreste o anumita protejare a cunostintelor sale, pe care le impartaseste celor interesati.

Caracteristicile principale ale contractului sunt noutatea si secretul. Transmiterea acestor cunostinte de la titular la beneficiar se face prin predarea documentatiei: dosare, planuri, furnizarea de materiale necesare aplicarii tehnicii sau procedeului care face obiectul contractului; pe scurt, tot ce e necesar si caracteristic procedeeului in cauza adica si specialisti - care vor fi trimisi la beneficiar sau care vor primi de la beneficiar personal in vederea calificarii.

Elementele principale ce alcatuiesc, separat sau in ansamblul lor continutul know-how-ului:

- abilitate tehnica;

- experienta;

- cunostintele tehnice.

Aceste elemente au, de regula, si un suport material: obiecte, planuri, schite, instructiuni sau alte documentatii.

Specific acestui contract:

Know-how-ul, in masura in care provine din experienta, reprezinta ceea ce un producator nu poate afla din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a progresului tehnicii (art 7 c.fiscal)

Trasaturi esentiale:

- transmisibilitatea cunostintelor care il alcatuiesc (in masura in care nu sunt indisolubil legate de persoana detinătorului);

- caracter secret al cunostintelor si, intr-o oarecare masura, noutatea acestora;

- nu e niciodată brevetat - brevetarea implica divulgarea sa;

- valoare lui consta tocmai in aceea ca reprezinta un monopol de fapt pentru detinatorul lui, asigurat de interzicerea accesului tertilor la cunostintele respective (de aici decurge si caracterul fragil, aleatoriu al valorii lui, care depinde de masura in care e pastrat secretul;

- priveste nu numai tehnicile efectiv utilizate ci si pe cele aflate in stadiul experimental, precum si cunostintele;

- e valorificabil prin transmitere - si prin aceasta intereseaza comertul international.

Comunicantul transmite, contra unui pret, dreptul de utilizare catre beneficiar plus asistenta pentru implementare.

Pe durata contractului partile au obligatia reciproca de a-si comunica eventuale perfectionari aduse know-how-ului.

Beneficiarul are obligatia de a pastra confidentialitatea asupra respectivului contract pe durata acestuia si un anumit timp (convenit prin contract) dupa expirarea contractului. De asemenea, beneficiarul are obligatia de a plati comunicantului in redevente asupra cifrei de afaceri.

Comunicantul are obligatia de a acorda asistenta tehnica.

Este interzisa dezvaluirea informatiilor cu privire la o experienta industriala, comerciala sau stiintifica ce e necesara pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui procedeu fara autorizarea persoanei care a furnizat informatiile respective.

Poate fi protejat fie pe calea unor actiuni penale (pentru incalcarea secretului de fabrica si a secretului profesional sau, dupa caz, prin aplicarea sanctiunilor referitoare la insusirea faradrept a calitatii de autor, furt, escrocherie etc), fie pe cale civila, contractuala, prin includerea in contractul de know-how a unor clauze adecvate, menite sa asigure caracterul confidential al cunostintelor transmise – ori pe cale extracontractuala, printr-o actiune in concurenta neloiala.

Contractele de licenta si de know-how se completeaza cu prevederi speciale referitoare la transmiterea de know-how, care atrage dupa sine o remuneratie superioara a proprietarului de brevet.

Se deosebeste de secretul de fabrica, aparat in unele legislatii impotriva divulgarii deoarece:

- priveste nu numai tehnicile efectiv utilizate, obiect al secretului de fabrica, ci si pe cele aflate in stadiul experimental, precum cunostintele.

- e valorificabil prin transmitere - si prin aceasta intereseaza comerţul international - in timp ce secretul de fabrica e, de regula, exclusivitatea unei singure intreprinderi.

Nota:

Continutul acestui material nu epuizeaza toate aspectele cu privire la aceasta tema.